{"id":3736,"date":"2021-08-30T10:40:35","date_gmt":"2021-08-30T07:40:35","guid":{"rendered":"https:\/\/www.cvnicula.ro\/?p=3736"},"modified":"2021-09-01T23:04:17","modified_gmt":"2021-09-01T20:04:17","slug":"proiect-de-lege-pentru-hunedoara","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.cvnicula.ro\/index.php\/2021\/08\/30\/proiect-de-lege-pentru-hunedoara\/","title":{"rendered":"Proiect de Lege pentru Hunedoara"},"content":{"rendered":"\n<figure class=\"wp-block-image size-large\"><img fetchpriority=\"high\" decoding=\"async\" width=\"1024\" height=\"682\" src=\"https:\/\/www.cvnicula.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/08\/cetatea-devei-30625-1024x682.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-3744\" srcset=\"https:\/\/www.cvnicula.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/08\/cetatea-devei-30625-1024x682.jpg 1024w, https:\/\/www.cvnicula.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/08\/cetatea-devei-30625-300x200.jpg 300w, https:\/\/www.cvnicula.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/08\/cetatea-devei-30625-768x512.jpg 768w, https:\/\/www.cvnicula.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/08\/cetatea-devei-30625-174x116.jpg 174w, https:\/\/www.cvnicula.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/08\/cetatea-devei-30625.jpg 1336w\" sizes=\"(max-width: 1024px) 100vw, 1024px\" \/><\/figure>\n\n\n\n<p class=\"has-text-align-center has-medium-font-size wp-block-paragraph\"><strong>LEGE<\/strong> <strong>privind aprobarea Programului special<\/strong> <strong>\u201dJude\u021bul Hunedoara &#8211; zon\u0103 turistic\u0103 de interes na\u021bional\u201d<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&nbsp;<strong>Parlamentul Rom\u00e2niei adopt\u0103 prezenta lege.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Art. 1.<\/strong> Se aprob\u0103 Programul special <strong>\u201dJude\u021bul Hunedoara \u2013 zon\u0103 turistic\u0103 de interes national\u201d<\/strong>, denumit \u00een continuare <em>Programul<\/em>, prev\u0103zut \u00een anexa care face parte integrant\u0103 din prezenta lege.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Art. 2. (1)<\/strong> Implementarea Programului prev\u0103zut la art. 1 se va realiza \u00een etape de c\u0103tre Consiliul Jude\u021bean Hunedoara \u0219i autorit\u0103\u021bile locale de la nivelul celorlalte unit\u0103\u021bi administrativ-teritoriale din jude\u021b, prin unul sau mai mul\u021bi operatori economici \u00eenfiin\u021ba\u021bi \u00een acest scop prin hot\u0103r\u00e2re a consiliului jude\u021bean, individual sau \u00een asociere cu alte persoane juridice rom\u00e2ne sau str\u0103ine.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>(2)<\/strong> Studiul de fezabilitate prev\u0103zut \u00een Program va fi supus spre avizare Ministerului Economiei, Antreprenoriatului \u0219i Turismului, Ministerului Investi\u021biilor \u0219i Proiectelor Europene, Ministerului Transporturilor \u0219i Infrastructurii, Ministerului Culturii \u015fi Ministerului Finan\u021belor \u0219i va cuprinde inclusiv delimitarea parcurilor tematice propuse a se realiza \u00een cadrul Programului.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Art. 3.<\/strong> Sursele de finan\u0163are a Programului se constituie, dup\u0103 caz, din:<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">a) resurse ale autorit\u0103\u021bilor administra\u021biei publice centrale \u0219i locale \u0219i ale persoanelor juridice prev\u0103zute la art. 2 alin. (1), dup\u0103 cum urmeaz\u0103: echipamente, materiale \u015fi servicii, precum \u015fi disponibilit\u0103\u021bi financiare, inclusiv aloca\u021bii de la bugetul de stat \u0219i bugetele locale, \u00een condi\u021biile legii;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">b) ajutoare financiare interne sau externe nerambursabile;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">c) credite interne sau externe;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">d) fonduri europene nerambursabile, caz \u00een care cota de cofinan\u021bare este de cel mult 10% din valoarea fiec\u0103rui proiect;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">e) alte surse atrase \u00een condi\u021biile legii.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Art. 4.<\/strong> \u00cen termen de 30 de zile de la data intr\u0103rii \u00een vigoare a prezentei legi, prin ordin comun al ministrului dezvolt\u0103rii, lucr\u0103rilor publice \u0219i administra\u021biei \u0219i al ministrului economiei, antreprenoriatului \u0219i turismului vor fi stabilite condi\u0163iile privind monitorizarea implementarii Programului.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Art. 5.<\/strong> \u00cen bugetul de stat \u0219i \u00een bugetele unit\u0103\u021bilor administrative-teritoriale de pe raza jude\u021bului Hunedoara vor fi prev\u0103zute anual sume destinate finan\u021b\u0103rii Programului, \u00een func\u021bie de necesit\u0103\u021bi \u0219i de calendarul de implementare.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Art. 6.<\/strong>&nbsp; Programul va fi implementat \u00een termen de maximum 5 ani de la data intr\u0103rii \u00een vigoare a prezentei legi.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Art. 7.<\/strong> Prin hot\u0103r\u00e2re a Guvernului, la propunerea comun\u0103 a Consiliului Jude\u021bean Hunedoara \u0219i a Ministerului Dezvolt\u0103rii, Lucr\u0103rilor Publice \u0219i Administra\u021biei \u0219i cu avizul ministerelor prev\u0103zute la art. 2 alin. (4), pot fi aprobate \u0219i alte obiective identificate, suplimentar fa\u021b\u0103 de cele de la pct. I din anexa la prezenta lege, precum \u0219i prelungirea termenului de implementare a Programului.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Art. 8<\/strong>. \u00cen termen de 90 de la data intr\u0103rii \u00een vigoare a prezentei legi, prin hot\u0103r\u00e2re a Guvernului se vor aproba etapele de implementare a Programului care vor include entit\u0103\u0163ile responsabile, elementele-suport, termenele de finalizare \u015fi modalit\u0103\u0163ile de monitorizare \u015fi raportare a \u00eendeplinirii respectivelor etape.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Aceast\u0103 lege a fost adoptat\u0103 de Parlamentul Rom\u00e2niei, cu respectarea prevederilor articolului 75 \u0219i ale articolului 76 alin. (2) din Constitu\u021bia Rom\u00e2niei, republicat\u0103.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-text-align-center wp-block-paragraph\"><strong>PRE\u0218EDINTELE&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; PRE\u0218EDINTELE<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-text-align-center wp-block-paragraph\"><strong>CAMEREI DEPUTA\u021aILOR&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; &nbsp;&nbsp; SENATULUI<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-medium-font-size wp-block-paragraph\"><strong>ANEXA<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-text-align-center has-medium-font-size wp-block-paragraph\"><strong>PROGRAMUL SPECIAL<\/strong><strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-text-align-center has-medium-font-size wp-block-paragraph\"><strong>\u201dJude\u021bul Hunedoara &#8211; zon\u0103 turistic\u0103 de interes na\u021bional\u201d<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Programul are drept scop lansarea unui produs turistic, cultural \u0219i social integrat prin promovarea unui parteneriat activ \u00eentre reprezentan\u0163ii autorit\u0103\u0163ilor publice centrale \u015fi locale, operatorilor economici cu capital de stat \u015fi privat, sindicatelor, organiza\u0163iilor neguvernamentale, agen\u021biilor regionale, precum \u015fi ai altor persoane juridice rom\u00e2ne sau str\u0103ine.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen vederea respect\u0103rii caracterului de produs turistic, cultural \u0219i social de interes na\u0163ional, precum \u015fi a standardelor tehnice \u015fi ecologice aplicate \u00een Uniunea European\u0103, Jude\u021bul Hunedoara va \u00eencheia cu Guvernul, \u00een termen de 30 de zile, un acord av\u00e2nd ca obiect &nbsp;realizarea etapizat\u0103 a Programului \u00een care vor fi stipulate toate obliga\u021biile care revin Consiliului Jude\u021bean Hunedoara \u0219i ministerelor implicate conform competen\u021belor stabilite prin lege.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Acordul se \u00eencheie dup\u0103 aprobarea de c\u0103tre Guvern, \u00een termen de 30 de zile, la propunerea comun\u0103 a Consiliului Jude\u021bean Hunedoara \u0219i a Ministerului Dezvolt\u0103rii, Lucr\u0103rilor Publice \u0219i Administra\u021biei, a studiului de fezabilitate privind implementarea Programului.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>I. Obiectivele Programului<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Lucr\u0103rile care se vor executa \u00een cadrul Programului au \u00een vedere realizarea urm\u0103toarelor obiective:<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>1.<\/strong> Reabilitarea infrastructurii, prin construirea \u015fi modernizarea unor drumuri, realizarea de aliment\u0103ri cu ap\u0103 \u0219i a canaliz\u0103rii aferente, aliment\u0103ri cu gaze \u0219i energie electric\u0103, sta\u021bii de pompare \u0219i sta\u0163ii de epurare a apelor uzate.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>2.<\/strong> Reabilitarea \u015fi revitalizarea fondului turistic existent al jude\u021bului Hunedoara, inclusiv a obiectivelor din patrimoniul UNESCO, \u015fi crearea \u00een acest spa\u0163iu a unei zone exclusiv turistic-culturale.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen acest sens se vor stabili:<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">a) condi\u0163iile institu\u0163ionale de organizare a programului de investi\u0163ii, cu accent pe eficientizarea procesului de avizare, aprobare \u015fi autorizare a investi\u0163iilor;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">b) condi\u0163iile de \u00eencurajare a particip\u0103rii sectorului privat, rom\u00e2n sau interna\u0163ional, \u00een cadrul programului de revitalizare;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">c) condi\u0163iile de rezolvare a situa\u0163iei locative a proprietarilor \u015fi chiria\u015filor &#8211; persoane fizice \u015fi persoane juridice &#8211; din zon\u0103;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">d) regulamentele privind planurile urbanistice, cl\u0103dirile, s\u0103n\u0103tatea, punerea \u00een siguranta \u015fi protec\u0163ia construc\u0163iilor \u015fi a valorilor cultural-istorice ale patrimoniului existent.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>3.<\/strong> Construc\u0163ia, punerea \u00een func\u0163iune \u015fi exploatarea unuia sau mai multor parcuri tematice, \u00een func\u021bie de specificul \u0219i tradi\u021biile locale.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>4.<\/strong> Construc\u0163ia, punerea \u00een func\u0163iune \u015fi exploatarea unor instala\u0163ii de transport pe cablu care s\u0103 faciliteze accesul c\u0103tre parcurile tematice, dup\u0103 caz.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>5.<\/strong> Construc\u0163ia, punerea \u00een func\u0163iune \u015fi exploatarea unor terenuri pentru practicarea sporturilor conform disponibilit\u0103\u021bilor naturale locale.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>6.<\/strong> Reconversia for\u0163ei de munc\u0103 disponibilizate existente \u00een jude\u021b.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>II. Implementarea Programului<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Implementarea Programului se va face de c\u0103tre Consiliul Jude\u021bean Hunedoara \u0219i autorit\u0103\u021bile locale de la nivelul celorlalte unit\u0103\u021bi administrativ-teritoriale din jude\u021b, prin unul sau mai mul\u021bi operatori economici \u00eenfiin\u021ba\u021bi \u00een acest scop prin hot\u0103r\u00e2re a consiliului jude\u021bean, individual sau \u00een asociere cu alte persoane juridice rom\u00e2ne sau str\u0103ine<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">For\u021ba de munc\u0103 necesar\u0103 \u00een vederea derul\u0103rii Programului va fi asigurat\u0103 \u00een special din for\u021ba de munc\u0103 neocupat\u0103, existent\u0103 \u00een aria geografic\u0103 de implementare, precum \u0219i din speciali\u0219ti \u00een domeniu.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Operatorul\/operatorii economici prev\u0103zu\u021bi la art. 2 alin. (1) din lege &nbsp;vor prezenta rapoarte tehnicofinanciare, semestrial sau ori de c\u00e2te ori se solicit\u0103, la Ministerul Dezvolt\u0103rii, Lucr\u0103rilor Publice \u0219i Administra\u021biei \u0219i la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului \u0219i Turismului, care vor asigura monitorizarea fiec\u0103rei etape de implementare a Programului \u00een condi\u0163iile prev\u0103zute la art. 4 din lege.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">La sf\u00e2r\u015fitul fiec\u0103rui an de implementare a Programului, Ministerul Dezvolt\u0103rii, Lucr\u0103rilor Publice \u0219i Administra\u021biei \u0219i la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului \u0219i Turismului, cu avizul Ministerului Investi\u021biilor \u0219i Proiectelor Europene, Ministerului Transporturilor \u0219i Infrastructurii, Ministerului Culturii \u015fi Ministerului Finan\u021belor, vor efectua o evaluare, select\u00e2nd \u00een acest scop un operator economic specializat \u00een domeniu, care va \u00eentocmi un raport de evaluare \u015fi va indica solu\u0163ii \u00een cazul \u00een care se constat\u0103 abateri de la program.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cheltuielile privind evaluarea vor fi suportate de c\u0103tre operatorul\/operatorii economici prin intermediul c\u0103ruia\/c\u0103rora se realizeaz\u0103 implementarea Programului.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-text-align-center has-medium-font-size wp-block-paragraph\"><strong>EXPUNERE DE MOTIVE<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-medium-font-size wp-block-paragraph\"><strong>Sec\u0163iunea 1.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-medium-font-size wp-block-paragraph\"><strong>Titlul proiectului de act normativ<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>LEGE<\/strong> <strong>privind aprobarea Programului special<\/strong> <strong>&#8222;Jude\u021bul Hunedoara &#8211; zon\u0103 turistic\u0103 de interes na\u021bional\u201d<\/strong><\/p>\n\n\n\n\n\n<p class=\"has-medium-font-size wp-block-paragraph\"><strong>Sec\u0163iunea 2.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-medium-font-size wp-block-paragraph\"><strong>Motivele emiterii actului normativ<\/strong><\/p>\n\n\n\n<ol class=\"has-medium-font-size wp-block-list\"><li><strong>Descrierea situa\u0163iei actuale<\/strong><\/li><\/ol>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Jude\u0163ul Hunedoara, destina\u0163ie turistic\u0103 de prim\u0103 m\u0103rime a Rom\u00e2niei, dispune un poten\u0163ial turistic ridicat, at\u00e2t din punct de vedere al resurselor naturale, c\u00e2t mai ales din cel al resurselor antropice, av\u00e2nd un patrimoniu turistic de importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 prin unicitatea la nivel na\u0163ional sau chiar european a unor obiective cu inestimabil\u0103 valoare cultural\u0103, istoric\u0103, arhitectural\u0103, religioas\u0103, geografic\u0103, biologic\u0103 sau terapeutic\u0103. Aceast\u0103 bog\u0103\u0163ie turistic\u0103 aduce jude\u0163ul Hunedoara \u00een coordonatele de viziune strategic\u0103 pe care documente precum <em>Strategia de Dezvoltare Teritorial\u0103 a Rom\u00e2niei, Strategia pentru Dezvoltare a Regiunii Vest 2021-2027, Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Na\u021bional al Rom\u00e2niei 2007-2026, Strategia Na\u0163ional\u00e3 pentru Dezvoltare Durabil\u0103 a Rom\u00e2niei 2030 \u015fi Strategia de Na\u0163ional\u0103 de Ap\u0103rare a \u0162\u0103rii pentru 2020-2024<\/em> le urm\u0103resc \u00een ceea ce prive\u015fte:<br>&#8211; p\u0103strarea, dezvoltarea \u015fi exprimarea vie\u0163ii culturale,<br>&#8211; promovarea identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale prin prezervarea \u015fi valorificarea patrimoniului natural \u015fi antropic,<br>&#8211; asigurarea prin turism a unei dezvolt\u0103ri economice sustenabile prin gestionarea judicioas\u0103 a resurselor \u015fi asigurarea bun\u0103st\u0103rii cet\u0103\u0163enilor urmare gener\u0103rii de locuri de munc\u0103 stabile \u015fi de oportunit\u0103\u0163i pentru noi venituri,<br>&#8211; promovarea valorilor culturale rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i crearea condi\u021biilor de afirmare \u0219i dezvoltare \u00een context european \u0219i interna\u021bional,p\u0103strarea nealterat\u0103 a valorilor etnice, folclorului, obiceiurilor \u0219i tradi\u021biilor poporului rom\u00e2n \u0219i ale minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale,<br>&#8211; redefinirea rolului turismului \u00een dezvoltarea unor domenii de importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 pentru societate precum educa\u0163ia, s\u0103n\u0103tatea \u015fi demografia, \u00een contextul dinamicii accentuate a evolu\u0163iei societale. &nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Concentra\u0163ia de resurse arheologice \u015fi culturale, precum \u015fi diversitatea de atrac\u0163ii turistice din jude\u0163ul Hunedoara sunt greu de reg\u0103sit \u00een alt\u0103 parte a \u0163\u0103rii. Pe l\u00e2ng\u0103 vestitul Castelul de la Hunedoara \u0219i Cetatea Deva, se reg\u0103sesc aici cele dou\u0103 Sarmizegetuse, bisericile din piatr\u0103 din \u021aara Ha\u021begului, muzee unicat \u00een Europa, precum cel al aurului de la Brad, Castelul din Carpa\u021bi, deloc valorificat, cel mai mare baraj de arocamente din Europa &#8211; Gura Apelor, R\u00e2u Mare, sta\u0163iuni dedicate turismului balnear \u015fi pentru sporturile de iarn\u0103, turism rural, cultural \u0219i religios-ecumenic, un geoparc impresionant la Ha\u021beg, agroturism \u0219i a doua zon\u0103 declarat\u0103 oficial eco-turistic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia (\u021aara Ha\u021begului), turism de hiking sau alpinism, cel mai mare parc na\u021bional montan din Rom\u00e2nia &#8211; Retezat cu v\u00e2rfuri de peste 2000 de m \u0219i lacuri glaciare, precum \u015fi trei obiective UNESCO: Re\u021beaua de cet\u0103\u021bi fortificate dacice din Mun\u021bii Or\u0103\u0219tiei, Geoparcul Dinozaurilor \u0219i Parcul Na\u021bional Retezat, jude\u021bul Hunedoara fiind singurul din Rom\u00e2nia cu trei obiective UNESCO, patru chiar, dac\u0103 \u00eel socotim \u0219i pe Pera Bulz care face parte din patrimoniul imaterial UNESCO. &nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Totu\u015fi, jude\u0163ul Hunedoara mai are de parcurs pa\u015fi importan\u0163i spre atingerea poten\u0163ialului turistic la maximumul s\u0103u de capacitare, motivele fiind legate de-a lungul timpului nu numai de <strong>subfinan\u0163are<\/strong>, c\u00e2t \u015fi de necesitatea existen\u0163ei unui <strong>cadru legislativ adecvat <\/strong>necesar protej\u0103rii \u015fi dezvolt\u0103rii patrimoniului turistic din regiune. &nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"> &nbsp; <strong>&nbsp;<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Resurse antropice<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Teritoritoriul jude\u0163ului Hunedoara este un adev\u0103rat loc sacru al istoriei rom\u00e2ne\u015fti prin unicitatea sau raritatea resurselor antropice aflate aici. &nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen regiune au fost descoperite importante urme de a\u0219ez\u0103ri omene\u0219ti dat\u00e2nd \u00eenc\u0103 din&nbsp;<strong>Paleolitic<\/strong>, \u00een urm\u0103 cu zeci de mii de ani. \u00cen pe\u015fteri precum&nbsp; Bordul-Mare, Cioclovina sau Cr\u0103ciune\u015fti s-au descoperit instrumente din silex \u015fi os, vetre de foc, fosile de animale preistorice precum Ursus Spelaeus \u015fi Equus Caballus. \u00cen nici o parte a Rom\u00e2niei nu este at\u00e2t de bine reprezentat\u0103 epoca paleolitic\u0103 precum \u00een pe\u015fterile din Hunedoara. Din <strong>Neolitic&nbsp;<\/strong>au fost g\u0103site numeroase urme ale <em>Culturii &#8222;Starcevo-Cri\u0219&#8221;,<\/em> o cultur\u0103 str\u0103veche, una din cele mai vechi culturi neolitice din Europa. De asemenea, <em>Cultura &#8222;Turda\u0219&#8221;<\/em> este reprezentat\u0103 de cele mai \u00eentinse urme de locuire, aproximativ 10 hectare, la Valea Nandrului, l\u00e2ng\u0103 Hunedoara, aceast\u0103 cultur\u0103 presupun\u00e2ndu-se c\u0103 a folosit pentru prima dat\u0103&nbsp;scrierea, cu peste o mie de ani \u00eenaintea Sumerienilor. De o valoare istoric\u0103 deosebit\u0103 sunt \u015fi <em>Culturile &#8222;Petre\u0219ti&#8221;<\/em> (cu 4500-5000 de ani \u00een urm\u0103) \u0219i <em>&#8222;Co\u021bofeni&#8221;<\/em>, cea din urm\u0103 reprezent\u00e2nd perioada \u00een care s-a extras \u0219i prelucrat pentru prima dat\u0103 cuprul \u0219i aurul. Toate aceste culturi au l\u0103sat urme ca nic\u0103ieri \u00een alt\u0103 parte a lumii. &nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">O etap\u0103 istoric\u0103 de o extrem\u0103 importan\u0163\u0103 pentru istoria \u015fi cultura \u0163\u0103rii este perioada daco-roman\u0103, \u00een jude\u0163ul Hunedoara exist\u00e2nd o <strong>aglomare unic\u0103 de capitale antice:&nbsp; Sarmizegetusa Regia \u015fi Ulpia Traiana Sarmizegetusa,<\/strong> ale c\u0103ror ruine se afl\u0103 la 40 de kilometri unele de celelalte. Urmele st\u0103p\u00e2nirii lui Burebista \u015fi a lui Decebal nu sunt nic\u0103ieri \u00een alt\u0103 parte at\u00e2t de bine documentate precum cele l\u0103sate pe dealurile de la Coste\u015fti p\u00e2n\u0103 la Gr\u0103di\u015ftea-Muncelului, cel mai \u00eensemnat punct al st\u0103p\u00e2nirii dacice. Acestea, \u00eempreun\u0103 cu toate celelalte urme g\u0103site pe \u00eentreg cuprinsul Hunedoarei fac dovada ocup\u0103rii de c\u0103tre daci acestui \u0163inut cu c\u00e2teva secole \u00eenainte de Christos \u015fi p\u00e2n\u0103 la cucerirea de c\u0103tre romani. La fel st\u0103 situa\u0163ia \u015fi \u00een ceea ce prive\u015fte perioada ocupa\u0163iei romane, urmele din acea perioad\u0103, precum sta\u0163iunile militare, exploat\u0103rile miniere, drumurile antice, monumentele de toate categoriile, obiectele numeroase \u015fi diverse etc. fiind de o extraordinar\u0103 importan\u0163\u0103 istoric\u0103 \u015fi cultural\u0103. Toate la un loc sunt m\u0103rturia f\u0103r\u0103 putin\u0163\u0103 de t\u0103gad\u0103 a continuit\u0103\u0163ii neamului rom\u00e2nesc pe aceste plaiuri, ca singur popor b\u0103\u015ftina\u015f aflat aici \u00eenc\u0103 de la pl\u0103m\u0103direa lui. &nbsp; <strong>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Sarmizegetusa Regia <\/strong>(Sarmizegetusa Basileion), &nbsp;ridicat\u0103 la jum\u0103tatea secolului I \u00ee.Hr., a fost capitala \u0219i cel mai important centru militar, religios \u0219i politic al <strong>statului dac<\/strong> \u00eenainte de <strong>r\u0103zboaiele cu Imperiul Roman<\/strong>. Era centrul unui sistem defensiv strategic format din \u0219ase <strong>fort\u0103re\u021be dacice din Mun\u021bii Or\u0103\u0219tiei<\/strong> (Sarmizegetusa Regia, <strong>Luncani-Piatra Ro\u0219ie<\/strong>, <strong>Coste\u0219ti-Blidaru<\/strong>, <strong>Coste\u0219ti-Cet\u0103\u021buie<\/strong>, <strong>C\u0103p\u00e2lna<\/strong> \u0219i <strong>B\u0103ni\u021ba<\/strong>) care a fost folosit ulterior de <strong>Decebal<\/strong> pentru ap\u0103rare contra <strong>cuceririi romane<\/strong>. Era \u00eenso\u0163it\u0103 de un complex de sanctuare dedicate cultului soarelui \u015fi observa\u0163iilor astronomice, precum \u015fi de o a\u015fezare civil\u0103, sanctuarele form\u00e2nd un calendar extrem de ingenios \u015fi surprinz\u0103tor de precis pentru acea epoc\u0103. Zona este unic\u0103 \u015fi prin faptul c\u0103 aici au fost g\u0103site cele mai multe comori dacice din aur. De altfel, Sarmizegetusa Regia a devenit, \u00een ultimele decenii, locul celor mai importante descoperiri ar\u00adheologice din Rom\u00e2nia. Primele tezaure de aur au fost semnalate \u00eenc\u0103 din secolul al XVI-lea, dar \u00eencep\u00e2nd din anii 1990, multe piese de o valoare uria\u015f\u0103 au fost scoase la iveal\u0103 de braconieri \u015fi traficate pe pia\u0163a neagr\u0103, \u00een prezent c\u00eeteva zeci de kilograme de aur, \u00een monede \u015fi bijuterii antice, fiind c\u0103utate prin INTERPOL. Au fost recuperate totu\u015fi, \u00een ultimii ani, 1027 monede Koson din aur, 37 monede din aur de tip Lysimachos, 213 monede Koson din argint, 13 br\u0103\u0163\u0103ri dacice regale de aur, dou\u0103 scuturi de parad\u0103 regale dacice din fier, decorate cu reprezent\u0103ri de animale \u015fi 12000 monede de argint \u015fi bronz. Cu investi\u0163ii corespunz\u0103toare \u00een securizarea siturilor arheologice \u015fi a comorilor rezultate din s\u0103p\u0103turi, cu certitudine alfel ar fi stat situa\u0163ia \u00een prezent. &nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Situat\u0103 la intrarea \u00een valea apei Gr\u0103di\u0219tea, <strong>Cetatea Coste\u0219ti-Cet\u0103\u0163uie<\/strong> a constituit principalul avantpost al capitalei dacice de la Gr\u0103di\u0219tea Muncelului, iar dup\u0103 distrugerea acestei a de c\u0103tre romani, ruinele ei au servit drept carier\u0103 de piatr\u0103 pentru construirea castrului de la Bucium. De o valoare istoric\u0103 deosebit\u0103 sunt \u015fi <strong>Cetatea dacic\u0103 de la Coste\u0219ti-Blidaru&nbsp;<\/strong>din satul Coste\u0219ti, comuna Or\u0103\u0219tioara de Sus, <strong>Cetatea de la Luncani-Piatra Ro\u0219ie<\/strong>, aflat\u0103 \u00een apropierea satului Alunu, comuna Bo\u0219orod, precum \u015fi <strong>Cetatea dacic\u0103 de la B\u0103ni\u021ba<\/strong> din satul B\u0103ni\u021ba, comuna B\u0103ni\u021ba, \u00een mod deosebit prin unicitatea construc\u0163iei zidurilor acestor cet\u0103\u0163i, \u015fi anume Murus Dacicus (Zidul Dacic). <strong>Murus Dacicus<\/strong>&nbsp;este denumirea dat\u0103 unei metode de construc\u021bie pentru zidurile cet\u0103\u021bilor \u0219i fortifica\u021biilor dacice, tehnica fiind dezvoltat\u0103 \u00eenaintea cuceririi romane \u015fi const\u00e2nd \u00eentr-o combina\u0163ie unic\u0103 \u00eentre metodele tradi\u021bionale de ziduri din Dacia \u0219i tehnici \u00eemprumutate din arhitectura militar\u0103 greac\u0103. Murus Dacicus au fost descoperite la cet\u0103\u021bile de la <strong>Coste\u0219ti-Blidaru, <\/strong>Luncani-<strong>Piatra Ro\u0219ie, Sarmizegetuza Regia <\/strong>(Gr\u0103di\u0219tea de Munte-Dealul Gr\u0103di\u0219tii), Gr\u0103di\u0219tea de Munte \u2013 V\u00e2rful lui Hulpe \u0219i cu modific\u0103ri pentru a se adapta \u00een teren la cet\u0103\u021bile de la <strong>B\u0103ni\u021ba <\/strong>\u0219i <strong>C\u0103p\u00e2lna<\/strong>. Av\u00e2nd \u00een vedere starea de degradare prin care trec de la an la an ruinele acestor ziduri, c\u0103utarea \u015fi aplicarea unor solu\u0163ii de protejare \u015fi restaurare, \u00een vederea valoriz\u0103rii ulterioare din perspectic\u0103 turistic\u0103, sunt obiective de o importan\u0163\u0103 deosebit\u0103. \u00cen plus, fortifica\u0163iile V\u00e2rful lui Hulpe \u015fi Cugir au fost p\u00e2n\u0103 \u00een pezent extrem de pu\u0163in cercetate arheologic, de\u015fi \u015fi aici exist\u0103 un poten\u0163ial mare de ob\u0163inere de urme materiale prin excavare.&nbsp; De men\u0163ionat este faptul c\u0103 cet\u0103\u0163ile dacice din Mun\u0163ii Or\u0103\u015ftiei au fost incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO \u00een anul 1999. Acest lucru face ca valoarea lor cultural\u0103 s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 grani\u0163ele \u0163\u0103rii. &nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Colonia <strong>Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa<\/strong> a fost \u00eentemeiat\u0103 din porunca \u00eemp\u0103ratului Traian de c\u0103tre generalul guvernator Decimus Terentius Scaurianus, \u00eentre anii 108-110, \u015fi a fost transformat\u0103 \u00een capitala noii provincii cucerit\u0103 de armatele romane. \u00cen timpul \u00eemp\u0103ratului&nbsp;<strong>Alexandru Sever<\/strong>&nbsp;a devenit&nbsp;metropolis. P\u00e2n\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al III-lea, c\u00e2nd a avut loc&nbsp;<strong>retragerea aurelian\u0103<\/strong>, a cunoscut o dezvoltare accelerat\u0103, arhitectural\u0103 \u015fi economic\u0103. Complexul arheologic cuprinde o suit\u0103 de construc\u0163ii cu o valoare extraordinar\u0103 pentru cercetarea istoric\u0103 \u015fi pentru acurate\u0163ea datelor privind via\u0163a social\u0103, religioas\u0103, cultural\u0103, militar\u0103 a acelor vremuri: Amfiteatrul (cel mai impun\u0103tor edificiu al complexului, cu o capacitate de 5000 de oameni,&nbsp; \u00een incinta lui av\u00e2nd loc lupte de gladiatori, reprezenta\u021bii de teatru, declama\u021bii \u0219i alte manifesta\u021bii publice), Templul zei\u021bei Nemesis (din care au fost recuperate capiteluri de coloane \u0219i c\u00e2teva table reliefate), Palatul Augustalilor&nbsp;(sediul ordinului augustalilor, o corpora\u021bie influent\u0103, care \u00ee\u0219i recruta membrii din cadrul stratului \u00eenst\u0103rit al locuitorilor ora\u0219ului \u015fi unde s-au g\u0103sit mai multe obiecte \u015fi inscrip\u0163ii privitoare la via\u0163a aristocratic\u0103 a capitalei), Templul lui <strong>Liber Pater<\/strong>, Templul zeilor Domnus \u0219i Domna, Sanctuarul zeilor <strong>Aesculapius<\/strong> \u0219i <strong>Hygia<\/strong>, Templul zeului <strong>Mithra<\/strong>, Templul zeilor <strong>palmireni<\/strong>, Templul Mare, Templul zeului <strong>Silvanus<\/strong>, <strong>Horreum<\/strong> (Hambarul public unde se stocau alimentele), Praetorum procuratoris (sediul procuratorului financiar al Daciei Apulensis), Forul lui Traian, Forum novum, Capitoliul, Insulele de locuinte de la vest de cele dou\u0103 foruri \u015fi Necropola estic\u0103. De o valoare inestimabil\u0103, complexul arheologic necesit\u0103 imperios alocare de resurse, \u00eentruc\u00e2t p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, o mare parte din suprafa\u021ba ora\u0219ului antic nu s-a reu\u015fit a fi excavat\u0103 de c\u0103tre arheologi. &nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Din perspectiv\u0103 turistic\u0103, Ulpia Traiana Sarmizegetusa este unul dintre cele mai importante obiective la nivel na\u0163ional \u015fi, al\u0103turi de Sarmizegetusa Regia, de o aceea\u015fi importan\u0163\u0103, constituie repere cu \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 istoric\u0103 \u015fi simbolistic\u0103 uria\u015f\u0103 pentru poten\u0163ialul de imagine pe cale \u00eel pot aduce Rom\u00e2niei. Dezvoltate \u015fi promovate corespunz\u0103tor, pot atrage surse de finan\u0163are nerambursabile consistente din fondurile structurale europene \u00een vederea construirii de structuri de primire turistice \u015fi maximizarea fluxului turistic \u00een zon\u0103, cu efecte multiplicatoare \u020bn sectoarele economice conexe, precum transporturile, construc\u021biile, agricultura, artizanatul \u0219i comer\u021bul cu am\u0103nuntul,gener\u00e2nd efecte benefice nu numai pentru cre\u015fterea calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii cet\u0103\u0163enilor din zon\u0103, ci \u015fi la nivelul economiei na\u0163ionale. &nbsp; <strong>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Castrul roman Micia<\/strong> este o important\u0103 a\u0219ezare antic\u0103 situl arheologic afl\u00e2ndu-se pe raza localit\u0103\u021bii Mintia, \u00een comuna Ve\u021bel, la aproximativ 10 kilometri distan\u021b\u0103 de municipiul Deva. Amplasat pe malul st\u00e2ng al Mure\u015fului, la grani\u021ba vestic\u0103 a provinciei Dacia, s-a dezvoltat un important centru militar \u015fi economic, Micia, pe o suprafa\u021ba de peste \u0219ase hectare. Nucleul a\u015fez\u0103rii romane l-a constituit castrul auxiliar, amplasat \u00eentr-un punct strategic cheie pentru ap\u0103rarea provinciei. Acesta cuprinde o a\u0219ezare de epoc\u0103 roman\u0103, care cuprinde o fortifica\u021bie militar\u0103, a\u0219ezarea civil\u0103, precum \u0219i dou\u0103 necropole. Situl poate deveni un pilon de dezvoltare durabil\u0103 a comunit\u0103\u021bii locale \u0219i un reper pe harta turistic\u0103 a iubitorilor de istorie. Prin caracteristicile sale \u0219i prin poten\u021bialul s\u0103u turistic \u0219i \u0219tiin\u021bific, dar \u0219i prin gradul de accesibilitate, situl de la Micia se individualizeaz\u0103, fiind unic \u00een cadrul siturilor romane din provincia Dacia. Din p\u0103cate, situl roman a suferit mari distrugeri \u00een 1806, c\u00e2nd s-a construit \u0219oseaua modern\u0103 Arad-Deva, \u00eentre 1865-1879, c\u00e2nd s-a construit calea ferat\u0103 actual\u0103 \u0219i mai ales \u00eentre anii 1969-1980, c\u00e2nd a fost construit\u0103 Termocentrala Mintia. Pe parcursul secolelor al XVIII-lea \u0219i al XIX-lea numeroase monumente \u0219i piese din piatr\u0103 de la Micia au fost deposedate de c\u0103tre familiile nobilire transilv\u0103nene \u0219i ast\u0103zi pot fi v\u0103zute pe domeniile castelelor \u0219i conacelor medievale de la Zam, Chimindia, Mintia, Rapolt, Br\u0103ni\u0219ca \u0219i altele. Primele sondaje arheologice au fost \u00eentreprinse la Micia \u00een 1847, iar din anii \u201960 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, cercet\u0103rile arheologice \u00een diferite zone ale sitului au continuat, \u00eens\u0103 constant a fost resim\u0163it\u0103 subfinan\u0163area. &nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Al\u0103turi de monumentele daco-romane, numeroase alte obiective turistice cu atribut de unicitate sau raritate fac din Hunedoara o regiune cu puternic\u0103 valoare cultural\u0103 la nivel na\u0163ional. Fortifica\u0163iile medievale hunedorene, pu\u0163in cunoscute, din p\u0103cate, dincolo de grani\u0163ele jude\u0163ului, se num\u0103r\u0103 printre cele mai interesante vestigii din \u0163ar\u0103, \u00een mod deosebit prin istoricul lor. &nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Situat \u00een centrul jude\u0163ului, \u00een ora\u015ful Hunedoara<strong>. Castelul Corvinilor <\/strong>(Castelul Huniazilor) este cel mai mare monument medieval din sud-estul Europei, singura construc\u0163ie medieval\u0103 cu dubl\u0103 func\u0163ionalitate (militar\u0103 \u015fi civil\u0103) din Rom\u00e2nia nealterat\u0103 de vreme \u015fi unul dintre cele mai frumoase castele din lume. Este una dintre emblemele Rom\u00e2niei, prezent \u00een mai toate materialele de promovare turistic\u0103 a \u0163\u0103rii. \u00cen secolul XIV, Cneazul Voicu a primit o fortifica\u0163ie pe care fiul s\u0103u, Iancu de Hunedoara, a transformat-o, \u00eencep\u00e2nd cu anul 1441, \u00een castel. Construc\u0163iile au fost continuate de Matei Corvin p\u00e2na la 1480. A doua transformare a fost realizat\u0103 intre 1613 \u015fi 1629 de c\u0103tre Principele Transilvaniei Gabriel Bethlen, iar \u00eentre 1868 si 1873, turnurile au fost \u00eenal\u0163ate, acoperi\u015furile au primit o nou\u0103 form\u0103, atunci fiind definitivat a\u015fa cum este \u015fi ast\u0103zi. Castelul are 42 de \u00eenc\u0103peri, dou\u0103 terase, dou\u0103 poduri \u015fi o suprafa\u0163\u0103 construit\u0103 de 7000 de metri p\u0103tra\u0163i. Turnul Nou de Poart\u0103 are 72 de metri \u00eenal\u0163ime, celelalte patru turnuri apropiindu-se \u015fi ele de aceast\u0103 cot\u0103. Castelul Corvinilor de\u0163ine singura pictur\u0103 mural\u0103 exterioar\u0103 de Ev Mediu care s-a pastrat \u00een Rom\u00e2nia, iar interioarele mai p\u0103streaz\u0103 \u00eenc\u0103 picturi gotice de excep\u0163ie. Tot aici se g\u0103se\u015fte \u015fi singura pictur\u0103 laic\u0103 medieval\u0103 din \u0163ar\u0103. De asemenea, Sala Cavalerilor, Sala Dietei, Capela sunt locuri care arata extrem de bine conservate, contribuit la unicitatea impun\u0103toarei construc\u0163ii. Castelul Corvinilor este \u015fi locul \u00een care ar fi fost \u00eentemni\u0163at Vlad \u0162epe\u015f, surs\u0103 de inspira\u0163ie pentru celebrul personaj Dracula. Gr\u0103dina Castelului Corvinilor poart\u0103 urme de locuire \u00eenc\u0103 din perioada paleolitic\u0103, neolitic\u0103 \u0219i neolitic\u0103, din epoca bronzului, Hallstatt-ul mijlociu, dar \u0219i epoca dacic\u0103. Pot fi vizitate Capela, Loggia Matei, F\u00e2nt\u00e2na, Turnul Capistrano. Sala Dietei, Aripa Bathlen, sala Cavalerilor, Galeria \u015fi turnul NeBoisa, Terasa de artilerie, Palatul administrativ, precum \u015fi Turnul vechi de poart\u0103. Poten\u0163ialul cet\u0103\u0163enii din perspectiva turismului istoric \u015fi cultural este inestimabil, \u00eens\u0103 \u015fi turismul de film \u015fi-a dovedit aici oportunit\u0103\u0163ile. Mai multe filme au fost turnate aici, precum \u201cFran\u00e7ois Villon\u201d, \u201cVlad \u021aepe\u0219\u201d, \u201cMihai Viteazul\u201d, \u201cAlexandru L\u0103pu\u0219neanu\u201d, \u201cDavid\u201d, \u201cRegii blestema\u021bi\u201d, \u201cVlad\u201d, \u201cJacqou le Croquat\u201d \u015fi \u201cBlood Rayne\u201d. &nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">De asemenea, \u015fi pe locul<strong> Cet\u0103\u0163ii Devei<\/strong> s-au descoperit urme valoroase de locuire din <strong>neolitic<\/strong> \u0219i din <strong>epoca bronzului<\/strong>, iar prezen\u021ba unor blocuri de piatr\u0103 cioplit\u0103, cu caracteristicile t\u0103ieturi \u00een form\u0103 de coad\u0103 de <strong>r\u00e2ndunic\u0103<\/strong> atest\u0103 r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele unei fortifica\u021bii dacice. Monument istoric \u0219i de arhitectur\u0103 laic\u0103, Cetatea Devei este una dintre cele mai importante fortifica\u0163ii de Ev Mediu din Transilvania \u015fi a fost construit\u0103 la mijlocul secolului al XIII-lea. Gra\u021bie pozi\u021bion\u0103rii sale pe dealul care a ajuns s\u0103-i poarte numele (Dealul Cet\u0103\u021bii), fort\u0103rea\u021ba a fost un punct strategic de ap\u0103rare pe Valea Mure\u0219ului, la grani\u021ba de ast\u0103zi dintre Transilvania \u0219i Banat, pe principala arter\u0103 de leg\u0103tur\u0103 a Rom\u00e2niei cu centrul \u0219i vestul Europei. Istoria ei este una dintre cele mai tumultoase, plin\u0103 de momente cheie cu importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 \u00een cadrul evenimentelor cruciale care au zdruncinat de-a lungul secolelor regiunea. Primul document despre cetate dateaz\u0103 din 1269. Cetatea Devei apare men\u021bionat\u0103 \u00eentr-un act de danie al t\u00e2n\u0103rului rege \u0218tefan, fiul lui B\u00e9la al IV-lea, care face o dona\u021bie comitelui Chyl din C\u00e2lnic pentru vitejia ar\u0103tat\u0103 \u00een lupta purtat\u0103 sub zidurile Cet\u0103\u021bii Deva. La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIII-lea, cetatea devine re\u0219edin\u021ba voievozilor Roland Bor\u0219a \u0219i Ladislau K\u00e1n, de unde ace\u0219tia \u00ee\u0219i exercitau autoritatea asupra voievodatului Transilvaniei. Dup\u0103 1315, cetatea reintr\u0103 \u00een st\u0103p\u00e2nirea regelui Carol Robert de Anjou, \u00een secolul al XIV-lea ajunge administrat\u0103 de comi\u021bi ai comitatului Hunedoara. \u00cen secolul al XIV-lea, Deva \u0219i satele \u00eenconjur\u0103toare sunt amintite ca &#8222;district militar valah&#8221;, iar cetatea avea \u00een jurisdic\u021bie patru scaune (Deva, Ilia, \u0218oimu\u0219, mo\u0219iile cri\u0219ene \u0219i \u00eemprejurimile Bradului), care f\u0103ceau parte din domeniul regal \u0219i erau conduse de cnezi. \u00cen 1302, cetatea apar\u021bine voievozilor transilv\u0103neni. \u00cen 1580 este \u00eent\u0103rit\u0103, aici c\u00e2\u0219tig\u00e2nd lupta T\u00f6r\u00f6k J\u00e1nos \u00eempotriva pa\u0219ei Kasim, dar cap\u0103t\u0103 valoare militar\u0103 \u00een secolul al XVII-lea, dup\u0103 ce turcii cuceresc Oradea, cetatea de la Deva r\u0103m\u00e2n\u00e2nd singura neocupat\u0103. \u00cen 1444, intr\u0103 \u00een posesia lui Ioan de Hunedoara, voievodul Transilvaniei. Familia Corvinilor \u00ee\u0219i \u00eencheie st\u0103p\u00e2nirea asupra cet\u0103\u021bii \u0219i domeniului Devei \u00een 1504. \u00cen a doua jum\u0103tatea a secolului al XVII-lea, principele Gabriel Bethlen construi\u0219te \u00een cetate un bastion care servea drept \u00eenchisoare \u0219i loc de tortur\u0103, iar la baza sa ridic\u0103 \u00een stil renascentist un adev\u0103rat palat de locuit: Palatul Magna Curia. \u00cen 1657 a fost ocupat\u0103 de otomani. \u00cen timpul r\u0103scoalei lui R\u00e1k\u00f3czi, \u00een 1704, cetatea cade \u00een m\u00e2inile curu\u021bilor. Din 1713 \u00eencep lucr\u0103ri de transformare a cet\u0103\u021bii \u00eentr-o fortifica\u021bie bastionar\u0103, de asemenea \u015fi \u00eentre 1717\u20131719, la fel \u015fi \u00een 1752. \u00cemp\u0103ratului Iosif viziteaz\u0103 cetatea de dou\u0103 ori, iar un an mai t\u00e2rziu dup\u0103 ultima sa vizit\u0103, \u00een 1784, avea s\u0103 izbucneasc\u0103 r\u0103scoala condus\u0103 de Horea, Clo\u015fca \u015fi Cri\u015fan. \u00cen acel moment, Cetatea Devei devine loc de refugiu \u015fi ap\u0103rare pentru nobilii maghiari, care se ad\u0103postesc aici de frica r\u0103scula\u021bilor. Sub urm\u0103torul proprietar, Pog\u00e1ny Franciska, cetatea cade rapid \u00een ruin\u0103. \u00cen 1817, \u00eemp\u0103ratul Francisc I \u0219i so\u021bia sa afla\u021bi \u00een vizit\u0103 \u00een Transilvania, impresiona\u021bi de frumuse\u021bea locului, au poruncit refacerea Cet\u0103\u021bii Devei. Lucr\u0103rile au durat 12 ani. \u00cen timpul revolu\u021biei maghiare din 1848\u20131849, cetatea se afla \u00een m\u00e2inile solda\u021bilor austrieci afla\u021bi sub conducerea comandantului Kudlich, iar \u00een februarie 1849, aici au ajuns \u0219i revolu\u021bionarii condu\u0219i de Avram Iancu, ca prieteni ai austriecilor. Revolu\u021bionarii maghiari au reu\u0219it s\u0103 ocupe cetatea, devenind astfel din cele trei cet\u0103\u021bi ocupate de honvezi, dup\u0103 Buda \u0219i Arad. \u00cen diminea\u021ba zilei de 13 august 1849, magazia cu praf de pu\u0219c\u0103 a fort\u0103re\u021bei explodeaz\u0103, cetatea fiind distrus\u0103 \u00een mare parte. \u00cen 18 august 1849, aici capituleaz\u0103 generalul Bem \u00een fa\u021ba trupelor habsburgice. O renovare de propor\u0163ii a avut loc \u00een anii 1950, cu ocazia c\u0103rora s-au conservat ruinele \u015fi s-a u\u0219urat accesul \u00een fort\u0103rea\u021b\u0103, iar ast\u0103zi cetatea este restaurat\u0103, \u00eens\u0103 mai necesit\u0103 lucr\u0103ri suplimentare destul de importante. &nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cele dou\u0103 cet\u0103\u0163i nu sunt singurele bijuterii medievale existente pe teritoriul Hunedoarei. <strong>Cetatea Col\u0163<\/strong>, <strong>Cetatea M\u0103l\u0103ie\u015fti<\/strong>, <strong>Turnul de la R\u0103chitova<\/strong> sau <strong>Turnul Crivadiei<\/strong> sunt puncte cu deosebit\u0103 valoare istoric\u0103 \u015fi turistic\u0103, \u00een mod deosebit prin amplasarea \u00een peisaje care pot fi considerate f\u0103r\u0103 exagerare ca fiind de basm. Din Cetatea Col\u0163, ale c\u0103rei \u00eenceputuri dateaz\u0103 din anul 1359 \u015fi despre care se spune c\u0103 a inspirat vestitul roman al lui Jules Verne, Castelul din Carpa\u0163i, au r\u0103mas ni\u015fte ruine \u015fi eforturile de atragere de fonduri pentru reabilitare nu au avut succes, dar amplasarea ei pe st\u00e2ncile de la intrarea \u00een defileul R\u00e2u\u0219orului, o face extrem de atractiv\u0103 pentru turi\u015ftii iubitori de reliefuri aspre. La fel \u015fi Turnul Crivadiei care a fost o fortifica\u0163ie \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului \u015fi care este un loc cu o priveli\u015fte ame\u0163itoare, dat\u0103 fiind amplasarea la buza pr\u0103pastiei Cheilor Crivadiei. Ruinele unor cur\u021bi cneziale sunt vizibile \u015fi la R\u00e2u de Mori \u0219i la S\u0103la\u0219u de Sus, de asemenea cu poten\u0163ial turistic ridicat, dar insuficient puse \u00een valoare. Pu\u0163in cunoscut\u0103 este \u015fi <strong>Cetatea regal\u0103 a Ha\u021begului<\/strong>, \u00een fapt doar un turn hexagonal cu latura de 6,2-6,3 metri, \u00eenconjurat de un \u0219an\u021b de ap\u0103rare \u0219i un val de p\u0103m\u00e2nt, care a avut \u00een perioada medieval\u0103 principalul rol militar \u0219i politic \u00een \u021aara Ha\u021begului. Fortifica\u021bia este situat\u0103 la circa patru kilometri de ora\u0219ul Ha\u021beg, pe teritoriul satului Subcetate, din hotarul comunei S\u00e2nt\u0103m\u0103rie-Orlea. Ast\u0103zi este o ruin\u0103, relativ greu accesibil\u0103, lucru care o \u015fi face extrem de atractiv\u0103 pentru sporturi de c\u0103\u0163\u0103rare \u015fi alpinism. Prima atestare documentar\u0103 atestarea documentar\u0103 a unui comite de Ha\u021beg, la 1276, dar, mai ales, similitudinile dintre turnul de la Ha\u021beg \u0219i cel al cet\u0103\u021bii regale a Visegrad-ului, ridicat la 1256, dau aceast\u0103 perioad\u0103 ca fiind cea de construc\u0163ie. Cetatea Ha\u021begului era locul de unde castelanul administra teritoriul districtului ha\u021began, \u00een numele regalit\u0103\u021bii ungare. &nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Lista monumentelor istorice cu valoare de unicitate sau raritate cu un extraordinar poten\u0163ial turistic este completat\u0103 de suita de l\u0103ca\u015fe de cult hunedorene. \u00cen Hunedoara se g\u0103sesc <strong>cele mai vechi biserici de piatr\u0103 rom\u00e2ne\u0219ti<\/strong>, dat\u00e2nd din secolele XII-XIII: <strong>Biserica din Streis\u00e2ngeorgiu<\/strong>, <strong>Biserica din Densu\u0219<\/strong>, <strong>Biserica din Pe\u0219teana<\/strong>, <strong>Biserica din Ostrov<\/strong>, <strong>Biserica din S\u00e2nt\u0103m\u0103ria-Orlea<\/strong> \u015fi <strong>Biserica din Strei<\/strong>. Biserici la fel de valoroase, datate ceva mai t\u00e2rziu, sunt cele din <strong>S\u00e2npetru<\/strong>, <strong>R\u00e2u de Mori<\/strong> sau <strong>Suseni (Biserica Col\u021b)<\/strong>. &nbsp; <strong>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Biserica S\u00e2nioni<\/strong>, <strong>Schitul Straja<\/strong>, <strong>M\u0103n\u0103stirea Cri\u015fan-Vaca<\/strong>, <strong>M\u0103n\u0103stirea franciscan\u0103 din Baia de Cri\u015f<\/strong> completeaz\u0103 \u015firagul de perle arhitecturale cu inestimabil\u0103 valoare spiritual\u0103 care ofer\u0103 unicitate jude\u0163ului Hunedoara. &nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Situat\u0103 la 10 km de Ha\u021beg, <strong>Biserica Ortodox\u0103 Densu\u0219<\/strong>, unic\u0103 \u00een peisajul rom\u00e2nesc, este considerat\u0103 cel mai vechi l\u0103ca\u0219 din piatr\u0103 \u00een care se mai \u021bin slujbe \u0219i ast\u0103zi. Despre originea acestei construc\u021bii atipice au fost avansate mai multe ipoteze: pe placa de la intrare se vorbe\u0219te despre o zidire din secolul al XIII-lea, perioad\u0103 ce corespunde cu cea a istoricului Constantin C. Giurescu, care o plaseaz\u0103 \u00een 1280; al\u021bii cred c\u0103 s-a ridicat pe ruinele unui templu \u00eenchinat zeului Marte; preo\u021bii sus\u021bin c\u0103 ea poart\u0103 urmele dacilor \u0219i ar fi fost \u00eenchinat\u0103 lui Zamolxe (sec. II) sau c\u0103, dat\u0103 fiind amplasarea ei \u00een inima regatului, la c\u00e2\u021biva kilometri de Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei Felix, ar data din secolele III-IV cre\u0219tine, cel mult sec. VI. Cercet\u0103rile arheologice au stabilit cu certitudine c\u0103 partea inferioar\u0103 a pere\u021bilor naosului \u0219i altarului apar\u021bin secolului al X-lea. Construit\u0103 din piatr\u0103 brut\u0103 de r\u00e2u, marmur\u0103, lespezi \u0219i din blocuri de piatr\u0103 aduse de la Sarmizegetusa, un conglomerat apar\u021bin\u00e2nd mai multor epoci, biserica din Densu\u0219 ofer\u0103 un aspect unic din punctul de vedere al arhitecturii \u0219i al altor detalii singulare: un altar amplasat la sud (toate bisericile \u00eel au spre est), acoperi\u0219 din piatr\u0103, naos p\u0103trat, suprapus central pe un turn sprijinit de patru st\u00e2lpi masivi, picturi murale \u00een interior (multe distruse), pruncul Iisus \u00eembr\u0103cat \u00een straie populare rom\u00e2ne\u0219ti, pictat pe unul dintre st\u00e2lpi etc. Nu degeaba, c\u00e2nd vine vorba despre aceast\u0103 construc\u021bie, epitetele curg: \u201ecel mai ciudat sanctuar al omenirii\u201c; \u201eminunea din \u021aara Ha\u021begului\u201c; \u201ef\u0103r\u0103 pereche \u00eentre construc\u021biile rom\u00e2ne\u0219ti\u201c; \u201ebijuteria arhitectonic\u0103 a lumii Templum Valachicum Antiquum\u201c. \u00cenainte de 1989, imaginea bisericii se afla pe unul dintre cele mai r\u0103sp\u00e2ndite timbre po\u0219tale, cel cu valoarea de 40 de bani. &nbsp; <strong>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Biserica Rotonda<\/strong> sau Rotonda medieval\u0103 (reformat\u0103) sau Capela romanic\u0103 de la Geoagiu a fost construit\u0103 \u00een secolele XI \u2013 XII, \u00een vremea regelui Ladislau I al Ungariei (1077-1095), fiind unic\u0103 \u00een arhitectura religioas\u0103 transilvan\u0103 \u0219i singurul edificiu care s-a p\u0103strat, de c\u00e2nd a fost ridicat \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, \u00eentr-o form\u0103 apropiat\u0103 de cea original\u0103. Primii proprietari au fost nobilii \u00c1kos care st\u0103p\u00e2neau zona Geoagiu la acea vreme. Exist\u0103 legenda conform c\u0103reia Biserica Rotond\u0103 ar fi fost ridicat\u0103 de cavalerii templieri la sf\u00e2r\u0219itul Cruciadei a II-a, la \u00eentoarcerea de la Ierusalim pe drumul roman care str\u0103b\u0103tea Valea Geoagiului, mai ales c\u0103 pe un clopot care se afl\u0103 \u00een interior \u0219i care dateaz\u0103 din acea perioad\u0103 se reg\u0103sesc aplicate c\u00e2teva cruci \u0219i dou\u0103 chei papale. Este alc\u0103tuit\u0103 dintr-o nav\u0103 circular\u0103, continuat\u0103 spre r\u0103s\u0103rit cu o absid\u0103 semicircular\u0103. Lungimea construc\u021biei pe axa est-vest este de 7 m \u00een interior \u0219i de 9 m \u00een exterior. Ca materiale de construc\u021bie s-au folosit c\u0103r\u0103mid\u0103 roman\u0103 \u0219i piatr\u0103 de r\u00e2u. L\u0103ca\u0219ul este singura rotond\u0103 din \u021bar\u0103 care se mai afl\u0103 \u00een picioare \u0219i poate fi vizitat\u0103. Toat\u0103 zona din jurul Rotondei este acoperit\u0103 de un cimitir, \u00een care, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, au fost depistate, dezvelite \u015fi cercetate, un num\u0103r de aproape 200 de morminte \u00een interiorul construc\u0163iei \u015fi \u00een exterior. \u00cen interiorul Rotondei au fost g\u0103site 46, toate fiind \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri \u00een cursul Evului mediu. Interesant este faptul c\u0103 foarte multe schelete g\u0103site \u00een Rotond\u0103 apar\u0163in unor copii mici, unii fiind chiar nou n\u0103scu\u0163i. &nbsp; <strong>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/strong><br><strong>Biserica Adormirea Maicii Domnului din Strei<\/strong> dateaz\u0103 din secolul al XIII-lea, \u00eenceputul secolului al XIV-lea, fiind unul dintre cele mai vechi \u0219i reprezentative monumente de arhitectur\u0103 din Transilvania \u015fi din \u0163ar\u0103. L\u0103ca\u0219ul de cult se afl\u0103 la aproximativ 14 kilometri distan\u021b\u0103 de Simeria \u0219i la doar trei kilometri de ora\u0219ul C\u0103lan. Biserica este construit\u0103 \u00een mijlocul vechiului cimitir al satului Strei, iar prima men\u021bionare istoric\u0103 a bisericii are loc \u00een anul 1392. L\u0103ca\u0219ul de cult a fost construit dintr-un turn cu clopotni\u0163\u0103, care a \u00eencorporat \u00een exterior un fragment de sarcofag roman dintr-o nav\u0103 scurt\u0103 cu plafon cu sc\u00e2nduri \u015fi dintr-un altar patrulater, distribuite de-a lungul axei Vest \u2013 Est. Turnul clopotni\u0163ei, av\u00e2nd trei etaje, este impresionant prin vigoarea zid\u0103riei cu tent\u0103 aurie, prin decora\u0163ia de nobil\u0103 sobrietate. Picturile bisericii reprezint\u0103 unul din cele mai vechi \u015fi pre\u0163ioase ansambluri de pictur\u0103 medieval\u0103 din Rom\u00e2nia. Ini\u021bial, biserica a fost pictat\u0103 at\u00e2t \u00een interior, c\u00e2t \u0219i \u00een exterior. \u00centre anii 1970 \u2013 1972, monumentul a fost restaurat de Direc\u021bia Monumentelor Istorice, fiind restaurat \u0219i consolidat valorosul ansamblu mural, care se p\u0103streaz\u0103 \u00een absida altarului, \u00een naos pe pere\u021bii de est, sud \u0219i fragmentar pe cel vestic la parterul turnului clopotni\u021b\u0103, iar la exterior pe fa\u021badele de r\u0103s\u0103rit, sud \u0219i \u00een luneta portalului de la turnul clopotni\u021b\u0103. Pictura mural\u0103 interioar\u0103 se p\u0103streaz\u0103 \u00eenc\u0103, \u00eens\u0103 nu \u00een totalitate \u0219i nu \u00een foarte bun\u0103 stare de conservare. \u00cen Sf\u00e2ntul Altar se distinge scena cu Hristos Arhiereu \u0219i cortegiul Apostolilor, iar \u00een nava apare Buna Vestire, Sf\u00e2ntul Nicolae \u0219i al\u021bi sfin\u021bi. &nbsp; <strong>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>M\u00e2n\u0103stirea Prislop<\/strong> nu este la fel de veche ca biserica din Densu\u0219, dar este&nbsp; mult mai cunoscut\u0103 la nivelul \u00eentregii \u021b\u0103ri, ea adun\u00e2nd anual sute de mii de credincio\u0219i. Ace\u0219tia vin, \u00een special, pentru a se ruga la morm\u00e2ntul P\u0103rintelui Arsenie Boca, supranumit \u0219i Sf\u00e2ntul Ardealului, dar \u0219i pentru lini\u0219tea \u0219i priveli\u0219tea de care se bucur\u0103 aceast\u0103 zon\u0103. Biserica de aici dateaz\u0103 din secolul al XVI-lea \u0219i a fost declarat\u0103 monument istoric. Speciali\u0219tii o consider\u0103 una dintre cele mai importante biserici ortodoxe din Transilvania, dar \u0219i din \u00eentreaga \u021bar\u0103. A\u0219ez\u0103m\u00e2ntul de la Prislop este situat \u00een imediata apropiere a localit\u0103\u021bii Silva\u0219u de Sus, la aproximativ 30 de kilometri distan\u021b\u0103 de ora\u0219ul Hunedoara \u0219i circa zece kilometri de ora\u0219ul Ha\u021beg. Este denumit\u0103 \u0219i \u201eSilva\u0219\u201d dup\u0103 satul Silva\u0219u de Sus \u00eent\u00e2lnit ca men\u021biune pentru prima dat\u0103 \u00een documente din anul 1360 \u015fi se pare c\u0103 p\u0103m\u00e2nturile e care se afl\u0103 m\u0103n\u0103stirea apar\u021binuser\u0103 familiei nobililor de Ciula, \u00eens\u0103 nu exist\u0103 date exacte, scrise, despre un eventual ctitor al l\u0103ca\u0219ului de cult. La aproximativ 200 de metri distan\u0163\u0103 de biseric\u0103 se g\u0103se\u0219te un loc denumit \u201eLa M\u0103n\u0103stirea B\u0103tr\u00e2n\u0103\u201d, care dovede\u0219te practic existen\u021ba unei vechi m\u0103n\u0103stiri din lemn \u00een zon\u0103. Aproape de morm\u00e2ntul P\u0103rintelui Arsenie Boca poate fi vizitat\u0103 \u0219i chilia s\u0103pat\u0103 \u00eentr-o st\u00e2nc\u0103, \u00een secolul al XVI-lea. Aceasta a fost realizat\u0103 de Sf\u00e2ntul Cuvios Ioan de la Prislop, iar pe\u0219tera sa (una extrem de mic\u0103 pentru ca cineva s\u0103 locuiasc\u0103 efectiv), acolo unde a dus o via\u021b\u0103 de pustnic, dup\u0103 ce s-a retras din via\u021ba m\u0103n\u0103stirii, este numit\u0103 ast\u0103zi \u201eCasa Sf\u00e2ntului\u201d, fiind \u0219i ea un loc de pelerinaj pentru credincio\u0219ii care ajung aici. \u00cen secolul al XVI-lea m\u0103n\u0103stirea ajunge \u00een ruin\u0103, dar este rezidit\u0103, \u00een anul 1564, de domni\u021ba Zamfira, fiica lui Moise Voievod, din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103. Piatra funerar\u0103 a Zamfirei, a rezistat vremurilor, p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. Un secol mai t\u00e2rziu a fost \u00eentemeiat\u0103 la Prislop o \u0219coal\u0103 pentru preo\u021bi \u0219i tot atunci este semnalat\u0103 prezen\u021ba cunoscutului Sf\u00e2nt Ioan de la Prislop. Din secolul al XVIII-lea, m\u0103n\u0103stirea devine una greco-catolic\u0103, iar 1948 revine la ortodoc\u0219i. Stare\u021bul m\u0103n\u0103stirii devine P\u0103rintele Arsenie Boca, considerat \u201e\u00eenainte v\u0103z\u0103tor cu duhul\u201d \u0219i f\u0103c\u0103tor de minuni, mai ales dup\u0103 ce tot mai mul\u021bi oameni care fie au discutat cu p\u0103rintele, fie s-au rugat lui, au m\u0103rturisit c\u0103 rugile \u0219i dorin\u021bele le-au fost \u00eendeplinite. Dup\u0103 ce l\u0103ca\u0219ul s-a transformat \u00een m\u0103n\u0103stire de maici (la mijlocul anilor 1950), a r\u0103mas ca duhovnic, p\u00e2n\u0103 \u00een 1959, c\u00e2nd comuni\u0219tii au risipit ob\u0219tea \u0219i p\u0103rintelui Arsenie Boca i-au stabilit domiciliu for\u021bat la Bucure\u0219ti. A murit la Sinaia \u00een 28 noiembrie 1989, \u00eens\u0103 a fost \u00eenmorm\u00e2ntat la M\u0103n\u0103stirea Prislop. &nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Pe lista unicatelor din Hunedoara care impun protejarea printr-un cadru legislativ adecvat se afl\u0103 obiective cu poten\u0163ial ridicat de turism industrial, cum este <strong>Furnalul de la Gov\u0103jdia<\/strong>. Furnalul a reprezentat, la vremea construirii lui, \u00een vremea Imperiului Austro-Ungar, \u00eentre anii 1806-1810, pe amplasamentul unor foste ateliere de prelucrare a fierului care func\u0163ionau \u00eenc\u0103 din 1674, o premier\u0103 tehnologic\u0103 de referin\u0163\u0103: era primul furnal cu flux continuu din Europa \u015fi al doilea din lume. Poten\u0163ialul turistic este dat \u00een primul r\u00eend de legenda conform c\u0103reia aici s-ar fi realizat o parte dintre piesele folosite la construc\u0163ia Turnului Eiffel, iar interesul european pentru monument a fost demonstrat prin faptul c\u0103 furnalul a fost prezentat la expozi\u021bia universal\u0103 de la Paris din 1889. Ast\u0103zi, de\u015fi uzina de la Gov\u0103jdia a ajuns \u00een paragin\u0103, furnalul se men\u0163ine aproape intact, \u00eens\u0103 necesit\u0103 fonduri suplimentare de restaurare pentru includerea \u00eentr-un circuit turistic. &nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00centr-o situa\u0163ie oarecum mai bun\u0103 se afl\u0103 <strong>&#8222;Satul de marmur\u0103&#8221; Alun<\/strong> din comuna B\u0103nila, unic \u00een Europa, ast\u0103zi \u00eens\u0103 aproape complet p\u0103r\u0103sit. Din cariera de marmur\u0103 aflat\u0103 la intrarea \u00een sat au fost construite funda\u0163iile \u015fi beciurile caselor \u015fi drumul de 10 km. Din aceea\u015fi carier\u0103 a fost extras\u0103 \u015fi o parte din marmura folosit\u0103 \u00een Casa Poporului \u015fi la construc\u0163ia mai multor biserici din regiunea Hunedoarei, cele mai mari fiind catedrala Ghelari \u015fi catedrala din Centrul vechi al Hunedoarei. Drumul de marmur\u0103 este unic \u00een Rom\u00e2nia, buc\u0103\u021bile de marmur\u0103 fiind a\u015fezate at\u00e2t de bine \u00eenc\u00e2t acesta a rezistat p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. \u00cen satul care acum este aproape p\u0103r\u0103sit se afl\u0103 \u015fi o biseric\u0103 unicat \u00een \u021bar\u0103 \u0219i a doua din Europa, construit\u0103 integral din marmur\u0103, ridicat\u0103 \u00eentre anii 1937 \u0219i 1939. Tot aici exist\u0103 \u0219i o veche biseric\u0103 de lemn, de secol XVII, monument istoric, care face parte din cele 60 de biserici din Rom\u00e2nia incluse de Europa Nostra pe lista celor mai periclitate monumente din Europa. Din pictura realizat\u0103 \u00een secolul al XVIII-lea de Ion Zugrav din Ardeu se mai p\u0103streaz\u0103 unele fragmente, iar dup\u0103 deteriorarea \u00een timp, l\u0103ca\u015ful a fost \u00eempodobit cu xilogravuri. Se mai p\u0103streaz\u0103 clopotul turnat \u00een 1713, unele candele \u015fi o c\u0103delni\u0163\u0103 din bronz, precum \u015fi un sfe\u015fnic-pom pentru iluminatul cu lum\u00e2nari. Biserica a fost consolidat\u0103 \u00een anii 1782 \u015fi 1967-1968, cu excep\u0163ia picturii murale. Insuficient valorificat din punct de vedere turistic, satul Alun poate fi transformat \u00eentr-unul dintre cele mai atractive locuri din zon\u0103 \u015fi chiar din \u0163ar\u0103. &nbsp; <strong>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Rezerva\u021bia de Zimbri Ha\u021beg<\/strong> a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 de silvicultorii rom\u00e2ni \u00een 1958, c\u00e2nd a fost adus\u0103 \u00een Rom\u00e2nia prima pereche de zimbri din Polonia, fiind astfel reintrodus\u0103 specia la dou\u0103 secole dup\u0103 dispari\u021bia sa de pe teritoriul \u021b\u0103rii. \u00cen 1963 a mai fost adus\u0103 o pereche de zimbri tot din Polonia, iar \u00een 1966 s-a ajuns, prin \u00eenmul\u021bire, la 8 exemplare. Din acest nucleu de zimbri au fost transferate, \u00een timp, mai multe exemplare \u00een mai multe zone ale \u021b\u0103rii, unele fiind eliberate \u00een natur\u0103. \u00cen prezent, \u00een Rezerva\u021bia de Zimbri Ha\u021beg a Ocolului Silvic Retezat se afl\u0103 9 zimbri, 4 femele \u0219i 5 masculi. Rezerva\u0163ia se \u00eentinde pe o suprafa\u0163\u0103 de 50 de hectare, acoperite cu p\u0103duri de carpeni, stejari \u015fi brazi \u015fi este printre pu\u0163inele locuri din Europa unde tr\u0103ie\u015fte zimbrul (bison bonasus), aceast\u0103 specie care a dominat p\u0103durile de foioase din Europa medieval\u0103 fiind aproape disparut\u0103. Mai exist\u0103 ast\u0103zi doar 3600 de zimbri la nivel mondial. &nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Jude\u0163ul Hunedoara este unul dintre pu\u0163inele locuri din lume \u00een care pot fi vizitate <strong>toate cele trei tipuri de situri de importan\u0163\u0103 interna\u0163ional\u0103, recunoscute \u015fi promovate de UNESCO<\/strong>: un sit cuprins \u00een Lista Patrimoniului Mondial, reprezentat \u00een jude\u0163 de <strong>Cet\u0103\u0163ile Dacice din Mun\u0163ii Or\u0103\u015ftiei<\/strong>, un teritoriu protejat \u00een Programul Omul \u015fi Biosfera, respectiv&nbsp; <strong>Rezerva\u0163ia Biosferei Retezat<\/strong> \u015fi un geoparc interna\u0163ional UNESCO, reprezentat de <strong>Geoparcul Dinozaurilor \u0162ara Ha\u0163egului<\/strong>. &nbsp; <strong>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Geoparcul Dinozaurilor<\/strong> se afl\u0103 \u00een partea sud-vestic\u0103 a jude\u0163ului Hunedoara, pe teritoriul administrativ al ora\u015fului Ha\u0163eg \u015fi pe cele ale comunelor Baru, Densu\u015f, General Berthelot, Pui, R\u0103chitova, R\u00e2u de Mori, Sarmizegetusa, S\u0103la\u015fu de Sus, S\u00e2nt\u0103m\u0103ria-Orlea \u015fi Tote\u015fti. Se \u00eentinde pe o suprafa\u0163\u0103 de 102 392 ha \u015fi cuprinde o suit\u0103 de rezerva\u0163ii naturale: Paleofauna reptilian\u0103 Tu\u015ftea, Locul fosilifer cu dinozauri S\u00e2npetru, Mla\u015ftina de la Pe\u015fteana, Calcarele de la Fa\u0163a Fetii, V\u00e2rful Poieni, P\u0103durea Slivu\u015f, F\u00e2na\u0163ele cu narcise Nuc\u015foara \u015fi F\u00e2na\u0163ele Pui. Geoparcul se suprapune cu situl Strei \u2013 Ha\u0163eg (24.968 ha) care conserv\u0103 cinci habitate naturale de interes comunitar (p\u0103duri dacice de stejar \u015fi carpen, p\u0103duri de fag de tip Luzulo-Fagetum, p\u0103duri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, paji\u015fti stepice subpanonice \u015fi pe\u015fteri \u00een care accesul publicului este interzis) \u015fi protejeaz\u0103 o mare diversitate floristic\u0103 \u015fi faunistic\u0103, at\u00e2t la nivel de specii, c\u00e2t \u015fi la nivel de ecosisteme terestre. \u00cen plus, geoparcul cuprinde at\u00eet elemente de interes geologic, c\u00e2t \u015fi de interes ecologic, arheologic, istoric \u015fi cultural, \u00eens\u0103 ceea ce personalizeaz\u0103 acest teritoriu sunt siturile cu resturi de dinozauri. &nbsp; &nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Dinozaurii pitici din Depresiunea Ha\u0163eg sunt unici \u00een lume, importan\u0163a \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi atractivitatea lor deriv\u00e2nd din descoperirile de cuiburi cu ou\u0103 \u015fi embrioni de dinozauri, de urme ale unor mamifere contemporane dinozaurilor \u015fi ale unei reptile zbur\u0103toare (Hatzegopteryx) din grupul pterozaurilor. Tot aici pot fi g\u0103site exemplare de melci \u015fi scoici provenite din punctele fosilifere de la L\u0103pugiu de Sus \u015fi Buituri, e\u015fantioane de impresiuni foliare, insecte \u015fi pe\u015fti descoperite \u00een situl fosilifer de la Tampa \u015fi resturi osteologice apar\u0163in\u00e2nd diferitelor specii de mamifere pleistocenice. Dar cele mai importante exponate sunt, desigur, fragmentele osteologice descoperite \u00een rezerva\u0163ia paleontologic\u0103 de la S\u00e2npetru, \u00een \u0162ara Ha\u0163egului, care apar\u0163in unor vertebrate maastrichtiene (vertebrate din Cretacicul superior), incluz\u00e2nd dinozaurii pitici.&nbsp; Peste 10 specii diferite de dinozauri au tr\u0103it aici. Un alt unicat din Geoparcul Dinozaurilor este un mamifer mic de la care s-a p\u0103strat un craniu complet, lucru extrem de rar \u00een cazul mamiferelor din timpul Cretacicul superior, numit Kogaionon Ungureanui dup\u0103 denumirea muntelui sf\u00e2nt al dacilor \u015fi dup\u0103 numele geologului Costin Ungureanu. Din preistoria Ha\u0163egului se mai pot aminti Balaurul bondoc, un dinozaur pr\u0103d\u0103tor, cu corpul acoperit cu pene \u015fi Theriosuchus sympiestodon, un crocodil primitiv care tr\u0103ia \u00een Ha\u0163eg \u00een urm\u0103 cu aproximativ 70 de milioane de ani. &nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">&#8222;Un monument na\u0163onal \u00een arta parcurilor&#8221;, a\u015fa cum \u00eel consider\u0103 speciali\u015ftii, <strong>Arboretumul Simeria<\/strong> a \u00eenceput s\u0103 prind\u0103 contur pe la \u00eenceputul secolului al VIII-lea prin amenajarea z\u0103voaielor naturale din lunca Mure\u015fului \u00een stil peisager. Este o rezerva\u0163ie dendrologic\u0103 \u015fi peisager\u0103 cu valoare de unicat pentru patrimoniul na\u0163ional \u015fi adun\u0103 cea mai veche \u015fi mai valoroas\u0103 colec\u0163ie de plante lemnoase autohtone \u015fi exotice din \u0163ar\u0103. Este al treilea ca m\u0103rime din Europa \u0219i pe locul 11 \u00een lume, num\u0103r\u00e2nd peste 2500 de exemplare excep\u021bionale. Primele specii exotice au fost introduse pe la mijlocul secolului al XVIII-lea. \u00centr-o lucrare dat\u00e2nd din 1763 (cel mai vechi document de atestare al parcului) se vorbeste despre o alee plantat\u0103 cu castani, iar conform unei lucr\u0103ri din 1860, tot \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XVIII-lea a fost introdus salc\u00e2mul, aceasta fiind se pare cea mai veche experimentare a speciei \u00een \u0163ara noastr\u0103. Colec\u0163ia dendrologic\u0103 a parcului mo\u015ftenit\u0103 de la vechii proprietari se ridica la peste 250 exemplare, iar \u00een prezent exist\u0103 2165 exemplare. &nbsp; <strong>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Lacul Cinci\u015f<\/strong> se afl\u0103 la o distan\u021b\u0103 de numai 6 kilometri de municipiul Hunedoara, la doar 300 de metri \u00een amonte de confluen\u021ba cu R\u00e2ul Runcu \u0219i este, ast\u0103zi, principala zon\u0103 de agrement a Hunedoarei. \u00cen 1962, auutorit\u0103\u0163ile decid s\u0103-i mute pe cei c\u00e2teva sute de locuitori din cinci sate \u0219i c\u0103tune &#8211; Cinci\u015f-Cerna, Valea Plo\u015ftii, Baia lui Crai, Moara Ungurului \u015fi Ciuleni &#8211;&nbsp; \u00eentr-o localitate nou construit\u0103 pe dealul Iuba, satul Cinci\u015f, pentru a amenaja un lac de acumulare care putea satisface nevoia industrial\u0103 de ap\u0103 a combinatului siderurgic din Hunedoara. \u00cen doar 14 luni, \u00eentre 1963 \u015fi 1964, barajul Cinci\u015f este construit \u015fi locul inundat. Apele au acoperit atunci \u015fi bisericile locului, la fel \u015fi cimitirele din care mor\u0163ii fuseser\u0103 \u015fi ei str\u0103muta\u0163i. Un mileniu de istorie a acelor locuri a pierit sub ape, primele atest\u0103ri documentare exist\u00e2nd \u00eenc\u0103 de prin anii 1360. Un element interesant este faptul c\u0103 una dintre biserici, dat\u0103 \u00eenc\u0103 din secolul al XV-lea, poate fi v\u0103zut\u0103 \u015fi ast\u0103zi, c\u00e2nd nivelul apelor este sc\u0103zut, \u00een coada barajului. Lacul are o suprafa\u021b\u0103 de circa 867 hectare, \u00een\u0103l\u021bimea total\u0103 a barajului care a dus la formarea lui, beton \u00een arc, este de 48 de metri, iar ad\u00e2ncimea apei poate ajunge \u0219i la 30 de metri. Malurile, \u00een propor\u0163ie de peste 50%, sunt acoperite de nisip, restul fiind habitate \u00een stare natural\u0103. Principalele specii de pe\u0219ti care populeaz\u0103 cele 43,5 milioane metri cubi de ap\u0103 sunt crapul, \u0219tiuca, amurul, \u0219al\u0103ul \u015fi carasul. &nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; \u00cen patrimoniul turistic antropic al Hunedoarei exist\u0103 \u015fi o suit\u0103 de muzee, unele dintre acestea cu valoare de unicat la nivel na\u0163ional sau chiar european, altele cu o profund\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 istoric\u0103. &nbsp; <strong>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Panteonul Mo\u021bilor de la \u021aebea<\/strong> este, de fapt un complex de monumente \u015fi un cimitir al eroilor situat l\u00e2ng\u0103 Drumul European E79, \u00een comuna Baia de Cri\u0219. Complexul cuprinde mai multe obiective cu o extraordinar\u0103 dimensiune simbolic\u0103 legat\u0103 de lupta mo\u021bilor pentru libertate \u0219i echitate social. \u00cen cimitir, pe l\u00e2ng\u0103 biserica satului \u021aebea, se afl\u0103 mormintele lui Avram Iancu, Ioan Buteanu \u0219i Simeon Groza, revolu\u021bionari de la 1848, Gorunul lui Horea, Gorunul lui Iancu, dar \u0219i morminte \u0219i cruci commemorative ale eroilor din R\u0103zboiul de Independen\u021b\u0103 al Rom\u00e2niei \u0219i din cele dou\u0103 R\u0103zboaie Mondiale \u0219i dou\u0103 tunuri din r\u0103zboiul de la 1877. Morm\u00e2ntul lui Avram Iancu este considerat inima complexului, iar \u00een imediata sa apropiere se afl\u0103 r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele gorunului lui Horea, sub care acesta a lansat chemarea la R\u0103scoala din 1784. Biserica actual\u0103 este o construc\u021bie de la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea, iar ea a fost ridicat\u0103 pe locul unde, odinioar\u0103, exista o biseric\u0103 mo\u021beasc\u0103 din lemn. Biserica Panteonului Mo\u021bilor, sfin\u021bit\u0103 la 20 septembrie 1896, este cunoscut\u0103 drept <strong>\u201cBiserica cu tricolor\u201d<\/strong>. Aceasta este singura biseric\u0103 din Rom\u00e2nia care expune simbolul na\u021bional, care au fost pictate \u00een interior, pe tavan. Clopotul de bronz al bisericii din lemn care se afla odinioar\u0103 aici a fost turnat \u00een 1845, acesta fiind clopotul care a anun\u021bat moartea lui Avram Iancu. Aici se afl\u0103 \u015fi 18 morminte ale unor eroi necunoscu\u021bi din Primul R\u0103zboi Mondial \u0219i 72 de morminte ale unor lupt\u0103tori a c\u0103ror identitate este cunoscut\u0103, al\u0103turate form\u00e2nd 1872, anul \u00een care a murit Avram Iancu. \u00cen ceea ce prive\u015fte Gorunul lui Horea, nu exist\u0103 confirmare istoric\u0103, dar se spune c\u0103 m\u00e2na dreapt\u0103 a lui Horea ar fi fost \u00eengropat\u0103 la r\u0103d\u0103cin\u0103. S-a estimat c\u0103 gorunul are \u00een jur de 800 de ani. \u00cen prezent, mai exist\u0103 doar sarcofagul de beton al trunchiul de 9 metri \u00een\u0103l\u0163ime, av\u00e2nd la baz\u0103 12 metri \u00een circumferin\u0163\u0103, cu scoar\u0163\u0103 natural\u0103 10-15%. Din ramura rupt\u0103 \u00een 2005 s-a cioplit o cruce de 1,8 m, Crucea lui Horea, care a fost amplasat\u0103 la aproximativ 15 metri de morm\u00e2ntul lui Avram Iancu. &nbsp; <strong>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Casa-muzeu Avram Iancu din Baia de Cri\u015f<\/strong> \u015fi <strong>Muzeul memorial Aurel Vlaicu<\/strong> din satul care, actualmente, poart\u0103 numele marelui inventator, \u0219i care apar\u021bine de ora\u0219ul Geoagiu, sunt dou\u0103 case memoriale a c\u0103ror valoare cultural\u0103 \u015fi turistic\u0103 dep\u0103\u015fe\u015fte cu mult dimensiunea de interes jude\u0163ean. &nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<br>Simbol al ora\u0219ului Brad din jude\u021bul Hunedoara, <strong>Muzeul Aurului<\/strong> este unic \u00een Europa \u0219i al patrulea \u00een lume dup\u0103 cele din Columbia, Taiwan \u0219i Peru. Are \u00een vitrinele sale peste 2000 de exponate din aur nativ \u015fi mai mult de 1000 de e\u015fantioane minerale, toate cu o valoare inestimabil\u0103, adunate nu numai din exploat\u0103rile din Mun\u0163ii Apuseni, ci \u015fi de pe \u00eentreg globul. Se g\u0103sesc aici piese rare scoase din ad\u00e2ncurile p\u0103m\u00e2ntului chiar \u00een formele pe care le putem vedea ast\u0103zi \u015fi, de exemplu, doar una dintre \u015eop\u00e2rlele de aur, \u00een greutate de 4,5 grame, a fost evaluat\u0103 la 2 milioane de lire sterline \u00een anul 1937, la valoarea valutei de atunci. Harta Rom\u00e2niei, Dansatoarea de flamenco, Balerina, Aripile \u00eengerului, Pana lui Eminescu, Ursul Fram, C\u0103\u0163elul, Pisica, Copacul vie\u0163ii, Tunul lui Avram Iancu, Leul, Crustaceul sau Dinozaurul sunt alte c\u00e2teva exponate fascinante din colec\u0163ia care con\u0163ine piese rare, multe unice \u00een lume, precum un cristal pentagonal, unele ajung\u00e2nd s\u0103 fie expuse expozi\u0163iile interna\u0163ionale vestite de la Paris (1937) \u015fi M\u00fcnchen (2003). Niciunul din exponate nu a fost prelucrat de vreun me\u0219ter aurar sau bijutier, acesta fiind unul dintre elementele speciale care definesc unicitatea Muzeului. &nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">De asemenea, Muzeul Mom\u00e2rlanului din Petro\u015fani, Muzeul Mamei din Petrila, Muzeul Mineritului din Petro\u015fani, Bastionul Ro\u015fu din Ilia, Muzeul Satului Tradi\u0163ional din Or\u0103\u015ftie, Muzeul Trenule\u0163elor Valentin Banciu, Muzeul Textilelor din B\u0103i\u0163a, Muzeul Casa Breslelor Hunedorene, Muzeul Civiliza\u0163iei Dacice \u015fi Romane, Muzeul Mineral Toda sunt doar o parte dintre muzeele deosebite din Hunedoara. &nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Toate resursele antropice enumerate mai sus sunt obiective cu caracter de raritate sau unicate la nivel na\u0163ional \u015fi unele la nivel european, \u00eens\u0103 patrimoniul turistic antropic nu se opre\u015fte aici \u015fi \u00een jude\u0163ul Hunedoara exist\u0103 numeroase alte obiective turistice. Castelul Bethlen (Magna Curia) din Deva, unde se afl\u0103 Muzeul Civiliza\u021biei Dacice \u0219i Romane, M\u0103n\u0103stirea Franciscan\u0103, Castelul Kendeffy \u015fi Biserica reformat\u0103 din S\u00e2nt\u0103m\u0103ria-Orlea, termele antice Aquae de la C\u0103lan, sta\u0163iunile balneare Geoagiu B\u0103i \u015fi Va\u0163a de Jos sau sta\u0163iunile montane Par\u00e2ng \u015fi Straja sunt doar o parte din punctele turistice deosebite ale jude\u0163ului. &nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">De asemenea, jude\u0163ul nu duce lips\u0103 nici de manifest\u0103ri cultural-artistice vestite, printre acestea num\u0103r\u00e2ndu-se Festivalul de fete de pe Dealul G\u0103ina, Festivalul&nbsp;&nbsp; de&nbsp; la&nbsp; \u0162ebea, Festivalul&nbsp;&nbsp; de&nbsp;&nbsp; la&nbsp;&nbsp; Coste\u015fti, Festivalul&nbsp;&nbsp; de&nbsp;&nbsp; Folk&nbsp;&nbsp; din&nbsp;&nbsp; Brad, Festivalului Filmului Turistic sau Festivalul de Folk din Poienita Voinii. &nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Un al domeniu de atrac\u0163ie este gastronomia tradi\u0163ional\u0103: micii stropi\u0163i cu vin, vir\u015fli, \u0163uica de la R\u0103chitova sau haio\u015f &#8211; cornule\u0163e de Ha\u0163eg fiind c\u0103utate de turi\u015ftii care ajung \u00een jude\u0163. &nbsp; <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Resurse naturale<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Jude\u0163ul Hunedoara prezint\u0103 \u015fi avantajul unor resurse naturale extrem de valoroase, care pot fi valorificate corespunz\u0103tor prin intermediul circuitelor turistice cu sprijinul unui cadru legislativ menit s\u0103 impulsioneze demersurile \u00een acest sens.&nbsp; Este acoperit \u00een propor\u021bie de peste 70% de ecosisteme naturale \u0219i seminaturale (vegeta\u021bie forestier\u0103, p\u0103\u0219uni \u0219i f\u00e2ne\u021be naturale, r\u00e2uri \u0219i lacuri). Relieful, predominant deluros \u015fi muntos, a determinat o dezvoltare antropic\u0103 accentuat\u0103 doar \u00een lungul principalelor cursuri de ap\u0103 \u015fi \u00een depresiunile largi, \u00een rest, amprenta uman\u0103 asupra naturii a fost discontinu\u0103 \u00een timp \u015fi suprafa\u0163\u0103, speciile de flor\u0103 spontan\u0103 \u015fi faun\u0103 s\u0103lbatic\u0103 put\u00e2nd s\u0103-\u015fi ocupe habitatele tipice. &nbsp; <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cea mai important\u0103 re\u021bea de situri la nivel european pentru protec\u021bia naturii este Re\u021beaua ecologic\u0103 Natura 2000, acoperind aproximativ 20% din teritoriul Uniunii Europene \u015fi aproximativ 17% din teritoriul Rom\u00e2niei. Pe termen lung, scopul s\u0103u este de a conserva habitatele \u015fi speciile de interes comunitar pentru care au fost desemnate siturile Natura 2000. Re\u0163eaua ecologic\u0103 Natura 2000 asigur\u0103 beneficii economice \u015fi sociale, sus\u0163ine \u015fi promoveaz\u0103 practicile tradi\u0163ionale. Dezvoltarea durabil\u0103 la nivel local \u015fi regional este promovat\u0103 de Directiva Habitate prin asigurarea unor cerin\u0163e economice, sociale \u015fi culturale, permi\u0163\u00e2nd desf\u0103\u015furarea activit\u0103\u0163ilor care nu afecteaz\u0103 \u00een sens negativ conservarea habitatului sau speciilor pentru care a fost declarat situl. Pentru acest lucru, \u00eens\u0103, este nevoie ca la nivel na\u0163ional legisla\u0163ia \u00een vigoare s\u0103 respecte Directiva, iar protejarea \u015fi mai ales dezvoltarea turistic\u0103 \u00een regiunile \u00eenscrise \u00een Natura 2000 s\u0103 se fac\u0103 \u00een concordan\u0163\u0103. &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Regiunile hunedorene \u00eenscrise in Natura 2000 sunt: Cheile Cernei (100% procent de ocupare pe teritoriul jude\u0163ului), Dealul Cet\u0103\u0163ii (100%), Cheile Glodului, Cibului \u015fi M\u0103zii (100%), Defileul Jiului (100%), M\u0103gurile B\u0103i\u0163ei (100%), Muntele Vulcan (100%), Gr\u0103di\u015ftea Muncelului Ciclovina (100%), Frumoasa (1%), Defileul Mure\u015fului Inferior (100%), Nordul Gorjului de Vest (100%), Par\u00e2ng (1%), P\u0103durea Bejan (100%), Retezat (100%), Strei -Ha\u0163eg (100%), Tufurile calcaroase din Valea Bob\u00e2lna (100%), \u0162inutul P\u0103durenilor (100%), Defileul Mure\u015fului Inferior &#8211; Dealurile Lipovei (11,2%), Domogled &#8211; Valea Cernei (1%) \u015fi Mun\u0163ii Retezat (100%). &nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen ceea ce prive\u015fte rezerva\u0163iile \u015fi monumente ale naturii IUCN &#8211; International Union for Conservation of Nature, toate cu poten\u0163ial turistic uria\u015f, \u00een jude\u0163ul Hunedoara se afl\u0103 urm\u0103toarele: Apele mezotermale Geoagiu-B\u0103i, Arboretumul Simeria, Calcarele de la Fa\u021ba Fetii din R\u00e2u de Mori, Calcarele de la Godine\u0219ti, Calcarele de la Boiu de Sus, Cheile Crivadiei, Cheile Cernei, Cheile Jie\u021bului din Petrila, Cheile Ribicioarei \u0219i Uib\u0103re\u0219tilor,&nbsp; Cheile Madei din Bal\u0219a, Cheile Taia din Petrila, Complexul carstic Ponor\u00e2ci-Cioclovina, Codrii seculari pe Valea Dobri\u0219oarei \u0219i Prisloapei, Dealul Cet\u0103\u021bii Deva, Dealul Col\u021b \u0219i Dealul Z\u0103noaga, F\u00e2ne\u021bele cu narcise Nuc\u0219oara,&nbsp; F\u00e2na\u021bele Pui, Locul fosilifer Ohaba-Ponor, Locul fosilifer L\u0103pugiu de Sus, Locul fosilifer cu dinozauri S\u00e2npetru,&nbsp; M\u0103gura Uroiului din Simeria, M\u0103gurile S\u0103c\u0103r\u00e2mbului,&nbsp; Mla\u0219tina de la Pe\u0219teana, Muntele Vulcan,&nbsp; P\u0103durea Bejan din Deva, P\u0103durea Chizid din Hunedoara,&nbsp; P\u0103durea Pojoga din Zam, P\u0103durea Slivu\u021b din Ha\u021beg, Piatra Crinului din Petro\u0219ani, Pe\u0219tera Bolii din Petro\u0219ani,&nbsp; Pe\u0219tera Cizmei din Ribi\u021ba, Pe\u0219tera cu Corali din C\u00e2mpu lui Neag, Pe\u0219tera Tecuri din Baru, Pe\u0219tera \u0218ura Mare din Pui, Pe\u0219tera Zeicului din C\u00e2mpu lui Neag,&nbsp; Paleofauna reptilian\u0103 Tu\u0219tea, Podul natural de la Grohot, Rezerva\u021bia \u0219tiin\u021bific\u0103 Gemenele din R\u00e2u de Mori, Tufurile calcaroase din Valea Bob\u00e2lna \u015fi V\u00e2rful Poieni din S\u0103la\u0219u de Sus. &nbsp; <strong>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Parcul Na\u0163ional Retezat<\/strong>, unul dintre cele mai c\u0103utate \u0219i mai umblate arii montane din Rom\u00e2nia, este una dintre zonele hunedorene \u00een care poten\u0163ialul turistic poate fi crescut substan\u0163ial, dat\u0103 fiind existen\u0163a unor elemente geografice, biologice, speologice, \u015fi mineralogice cu caracter unic. Parcul se suprapune, ca \u00eentindere, pe grupa mun\u0163ilor Retezat \u2013 Godeanu. Masivul Retezat, cel mai complex \u0219i mai grandios masiv montan din toate sectoarele geografice ale Carpa\u021bilor rom\u00e2ne\u0219ti, este \u00eencadrat de depresiunile Petro\u015fani \u015fi Ha\u0163eg \u0219i ofer\u0103 o mare diversitate a formelor, ceea ce confer\u0103 peisajului specificul care-l face u\u0219or de recunoscut din orice vedere sau fotografie. Cel mai \u00eenalt v\u00e2rf este Peleaga (2509m), urmat de P\u0103pu\u015fa, care este cu doar un metru mai mic\u0103. \u00cen Parcul Na\u0163ional Retezat, supranumit T\u0103r\u00e2mul cu Ochi Alba\u015ftri, se g\u0103sesc aproximativ 38% din lacurile glaciare din Rom\u00e2nia, \u00eentinse pe cele aproape 40 000 de hectar ale Parcului. Formate \u00een majoritate \u00een urma topirii fo\u015ftilor ghe\u0163ari alpini \u015fi alimentate permanent de z\u0103pezile de pe creste sau de izvoarele subterane, cele peste 80 de lacuri sunt spectaculoase. Lacul Bucura, bun\u0103oar\u0103, este cel mai \u00eentins lac glaciar din Rom\u00e2nia cu o suprafa\u021b\u0103 de 8,9 hectare, lacul Z\u0103noaga este cel mai ad\u00e2nc lac glaciar din \u021bar\u0103, cu o ad\u00e2ncime de 29 metri, iar T\u0103ul \u021aapului este cel mai pitoresc lac din Retezat, fiind singurul care are o insuli\u021b\u0103 cu ochi verzi de jneap\u0103n. T\u0103ul Por\u0163ii este lacul glaciar aflat la cea mai mare altitudine din Mun\u021bii Retezat, la o altitudine de 2260 metri, pe una din cele mai inalte trepte a circului glaciar Bucura. Retezatul prezint\u0103 o arie natural\u0103 montan\u0103 cu o gam\u0103 floristic\u0103 \u0219i faunistic\u0103 etrem de divers\u0103, exprimat\u0103 at\u00e2t la nivel de specii c\u00e2t \u0219i la nivel de ecosisteme terestre, acesta ad\u0103postind aproape 1190 de specii de plante superioare, 90 de specii taxoni endemici, 130 de plante rare sau vulnerabile, 50 de specii de mamifere, 168 specii de p\u0103s\u0103ri, 9 specii de reptile, 5 specii amfibieni. \u00cens\u0103, presiunea antropic\u0103 asupra sitului este una destul de ridicat\u0103, vulnerabilitatea ariei naturale fiind cauzat\u0103 de mai multor factori umani: drumul na\u021bional DN66 ce str\u0103bate o parte a parcului, turismul necontrolat (campare \u00een locuri neamenajate, poluare cu resturi menajere, zgomot), braconajul, pescuitul, p\u0103\u0219unatul, exploat\u0103rile forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegeta\u021biei, distrugerea unor exemplare din flora spontan\u0103, capturarea ilegal\u0103 a unor specii din fauna s\u0103lbatic\u0103 a sitului, extinderea anexelor gospod\u0103re\u0219ti \u0219i terenurilor agricole \u0219i practicarea sporturilor extreme precum mountain-bike, zbor cu parapanta, ma\u0219ini de teren, ATV-uri \u015fi motociclete ce perturb\u0103 arealul. &nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen vecin\u0103tatea parcului se afl\u0103 numeroase obiective (l\u0103ca\u0219uri de cult, cet\u0103\u021bi, muzee, situri arheologice, arii naturale) de interes istoric, cultural \u0219i turistic: Biserica cnezilor C\u00e2ndea din Suseni, Biserica &#8222;Cuvioasa Paraschiva&#8221; din Clopotiva, construc\u021bie secolul al XIX-lea \u015fi monument istoric, Biserica Sf\u00e2ntul Ioan Botez\u0103torul din Clopotiva, Biserica \u00cen\u0103l\u021barea Domnului din Nuc\u0219oara, Biserica cnezilor C\u00e2ndea din Suseni, Biserica &#8222;Pogor\u00e2rea Sf. Duh&#8221; din Ostrov, Biserica Pogor\u00e2rea Sf\u00e2ntului Duh din Paro\u0219, Biserica &#8222;Pogor\u00e2rea Sf. Duh&#8221; din Ponor, Biseric\u0103 parohial\u0103 reformat\u0103 din R\u00e2u Alb, Biserica Duminica Tuturor Sfin\u021bilor din R\u00e2u de Mori, Biserica Neme\u0219ilor din S\u0103la\u0219u de Sus, Biserica de zid Sfin\u021bii Atanasie \u0219i Chiril din S\u0103la\u0219u de Sus, Curtea nobiliar\u0103 a C\u00e2nde\u0219tilor din R\u00e2u de Mori, Curtea cnezilor C\u00e2ndre\u0219 din S\u0103la\u0219u de Sus, Ansamblul Cet\u0103\u021bii M\u0103l\u0103ie\u0219ti din satul omonim (Donjon \u0219i zid de incint\u0103), toate fiind monumente istorice. De asemenea, \u00een vecin\u0103tate exist\u0103 \u015fi situl arheologic de la Ohaba-Ponor (Neolitic, Cultura Cri\u0219, Neolitic, Paleolitic), precum \u015fi ariile protejate Locul fosilifer Ohaba-Ponor, Pe\u0219tera \u0218ura Mare, F\u00e2na\u021bele Pui, Rezerva\u021bia \u0219tiin\u021bific\u0103 Gemenele, Calcarele de la Fa\u021ba Fetii, V\u00e2rful Poieni, F\u00e2na\u021bele cu narcise Nuc\u0219oara, Pe\u0219tera cu Corali, Pe\u0219tera Zeicului. &nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Un alt parc natural din Hunedoara, declarat arie protejat\u0103, este <strong>Parcul Natural Gr\u0103di\u0219tea Muncelului \u2013 Cioclovina<\/strong>. Aria natural\u0103 este situat\u0103 \u00een Mun\u021bii \u0218ureanu, \u00een partea sudic\u0103 a jude\u021bului Hunedoara, pe teritoriile administrative ale comunelor Baru, Bo\u0219orod, B\u0103ni\u021ba, Or\u0103\u0219tioara de Sus \u0219i Pui. Prezint\u0103 o zon\u0103 montan\u0103 \u00eencadrat\u0103 \u00een bioregiunea alpin\u0103 a Mun\u021bilor \u0218ureanu \u0219i continental\u0103 a Depresiunii Ha\u021begului, cu o gam\u0103 floristic\u0103 \u0219i faunistic\u0103 divers\u0103, exprimat\u0103 at\u00e2t la nivel de specii c\u00e2t \u0219i la nivel de ecosisteme terestre. Fauna parcului este una diversificat\u0103 \u0219i reprezentat\u0103 de mai multe specii de mamifere, p\u0103s\u0103ri, pe\u0219ti, amfibieni \u0219i reptile, unele protejate prin lege \u0219i aflate pe lista ro\u0219ie a IUCN, iar \u00een ceea ce prive\u015fte flora, este \u00eent\u00e2lnit\u0103 o gam\u0103 divers\u0103 de plante (de paji\u0219te, de st\u00e2nc\u0103rie, de mla\u0219tin\u0103), dintre care unele foarte rare \u0219i protejate prin lege sau endemice pentru aceast\u0103 zon\u0103. \u00cen Parcul Natural Gr\u0103di\u0219tea Muncelului-Cioclovina sunt peste 400 de pe\u0219teri, avene \u0219i galerii de prospec\u021biune minier\u0103, \u00eens\u0103 doar pe\u0219tera Bolii este amenajat\u0103 \u0219i poate fi vizitat\u0103 cu ajutorul unei lanterne, f\u0103r\u0103 echipament specializat. Parcul natural cuprinde \u00eentre limitele sale \u0219ase din cele mai spectaculoase rezerva\u021bii naturale ale jude\u021bului Hunedoara: <strong>Complexul carstic Ponor\u00e2ci-Cioclovina<\/strong>, <strong>Pe\u0219tera Tecuri<\/strong>, <strong>Pe\u0219tera \u0218ura Mare<\/strong>, <strong>Cheile Crivadiei<\/strong>, <strong>Locul fosilifer Ohaba-Ponor<\/strong> \u015fi <strong>Pe\u0219tera Bolii<\/strong>, totodat\u0103 aici fiind \u015fi siturile arheologice de la Sarmizegetusa Regia, Coste\u0219ti, Blidaru, Luncani-Piatra Ro\u0219ie \u0219i a\u0219ez\u0103rile etnografice autentice din Platforma Luncanilor. Sculptate de apele care le str\u0103bat, cheile \u0219i canioanele impresioneaz\u0103 prin lungime, form\u0103, colorit sau \u00een\u0103l\u021bimea versan\u021bilor. <strong>Cheile B\u0103ni\u021bei<\/strong> sunt situate \u00een apropierea Pe\u0219terii Bolii, fiind s\u0103pate de r\u00e2ul B\u0103ni\u021ba \u00een acela\u0219i masiv calcaros. Cheile sunt deosebit de spectaculoase, oferind un peisaj rar \u00eent\u00e2lnit. At\u00e2t coloritul variabil al st\u00e2ncilor c\u00e2t \u0219i formele sculptate de apa ne \u00eenc\u00e2nt\u0103 privirea. <strong>Cheile Crivadiei<\/strong> pot fi vizitate \u00een imediata apropiere a Turnul Crivadiei, rezerva\u021bia constituind o enclav\u0103 de specii rare. <strong>Cheile Ro\u0219iei<\/strong> sunt situate \u00eentre Cheile T\u0103ii \u0219i Pe\u0219tera Bolii, fiind s\u0103pate \u00een acela\u0219i masiv calcaros, \u015fi se remarc\u0103 printr-un perete de st\u00e2nc\u0103 masiv, de peste 100 de metri, pres\u0103rat cu pe\u0219teri \u0219i grote. <strong>Cheile T\u0103ii<\/strong> sunt situate \u00een apropierea localit\u0103\u021bii Petrila, pe valea T\u0103ii \u015fi au o deosebit\u0103 valoare peisagistic\u0103 \u015fi floristic\u0103. \u00cen vecin\u0103tatea parcului \u0219i \u00een arealul acestuia se afl\u0103 numeroase obiective de interes istoric, cultural \u0219i turistic: Biserica \u201ePogor\u00e2rea Sf. Duh\u201d din Ponor, Biserica \u201eSf. Ilie\u201d din Baru, Biserica de lemn \u201eAdormirea Maicii Domnului\u201d din Luncani, Biserica de lemn \u201eAdormirea Maicii Domnului\u201d din satul Alun, Castrul roman de la B\u0103ni\u021ba, Castrul roman de la Bucium, Castrul roman de la T\u00e2rsa, Cetatea dacic\u0103 Piatra Ro\u0219ie din Luncani, Cetatea dacic\u0103 Coste\u0219ti-Cet\u0103\u021buie, Cetatea dacic\u0103 Fe\u021bele Albe de la Gr\u0103di\u0219tea de Munte, Cetatea dacic\u0103 Coste\u0219ti-Blidaru, Situl arheologic \u201eDealul Gr\u0103di\u0219tii\u201d de la Sarmizegetusa, precum \u015fi ariile protejate: Parcul Na\u021bional Retezat, Geoparcul Dinozaurilor \u201e\u021aara Ha\u021begului\u201d, Paleofauna reptilian\u0103 Tu\u0219tea, Locul fosilifer cu dinozauri S\u00e2npetru, Mla\u0219tina de la Pe\u0219teana, Calcarele de la Fa\u021ba Fetii, V\u00e2rful Poieni, P\u0103durea Slivu\u021b, F\u00e2na\u021bele cu narcise Nuc\u0219oara, F\u00e2na\u021bele Pui. &nbsp; <strong>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Pe\u015ftera Bolii<\/strong> din Parcul Natural Gr\u0103di\u015ftea Muncelului-Cioclovina este o pe\u015fter\u0103 \u00eencredibil de frumoas\u0103, probabil singura din \u0163ar\u0103 str\u0103b\u0103tut\u0103 de la un cap la cel\u0103lalt de un p\u00e2r\u00e2u (p\u00e2r\u00e2ul Jup\u00e2neasa), \u015fi are o str\u0103pungere natural\u0103 accesibil\u0103 pe toat\u0103 lungimea ei de 466m. Ad\u0103ug\u00e2nd galeriile, lungimea ajunge p\u00e2n\u0103 la 1400 de metri. Intrarea este spectaculoas\u0103: o deschidere de 10 metri \u00een\u0103\u0163ime \u015fi 20 de metri l\u0103\u0163ime, iar \u00een interior dezvolt\u0103 s\u0103li impresionante. Aparte fa\u0163\u0103 de alte pe\u015fteri este faptul c\u0103 stalactitele \u015fi stalagmitele sunt ca \u015fi inexistente datorit\u0103 curen\u0163ilor de aer care o str\u0103bat \u015fi care au \u00eempiedicat formarea lor. Nici liliecii n-au lipsit de-a lungul vremii, fiind identificate aici dou\u0103 specii foarte rare. Un al treilea element de originalitate al pe\u015fterii este acustica deosebit\u0103. \u00cenc\u0103 din perioada interbelic\u0103, \u00een cea mai mare sal\u0103 a pe\u0219terii au fost organizate concerte muzicale, primind \u015fi o denumire pe m\u0103sur\u0103: Sala de concert \u015fi dans. \u00cen micile galerii laterale se g\u0103sesc imagini cu animale, scene de v\u00e2n\u0103toare \u015fi copii ale unor picturi rupestre, toate create \u00een timpul film\u0103rilor pentru filmul documentar-artistic \u201eLegenda Nibelungilor\u201d, produc\u0103torii germani de la&nbsp; Ifage Film Produktion fiind extrem de impresiona\u021bi de frumuse\u021bea pe\u0219terii. &nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Un alt loc aparte \u00een biodiversitatea hunedoarea \u00eel reprezint\u0103 <strong>Cheile Madei<\/strong>, \u00een partea dinspre sud-est a Mun\u0163ilor Metaliferi, aria natural\u0103 \u00eentinz\u00e2ndu-se pe 10 hectare. Zona este apreciat\u0103 tocmai pentru valoarea ei peisagistic\u0103, floristic\u0103, pentru plantele termofile specifice doar acestui areal, dar \u015fi pentru valoarea ei speologic\u0103 dat\u0103 de calcarele din Jurasic. Cheile Madei au o lungime total\u0103 de 2,4 km \u015fi au rezultat ca urmare a str\u0103pungerii versantului vestic din calcar de jurasic al Ple\u015fei Mari (712 metri) de apele v\u0103ii Bal\u015fei. \u00cen apropiere s\u0103 afl\u0103 \u015fi <strong>Cheile Cibului<\/strong>, dar \u015fi <strong>Cheile B\u0103ciei<\/strong>, <strong>Cheile Glodului<\/strong> \u015fi <strong>Cheile Ardeului<\/strong>, de o aceea\u015fi frumuse\u0163e extraordinar\u0103. &nbsp; <strong>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Podul natural Grohot<\/strong> este o splendid\u0103 rezerva\u0163ie geologic\u0103, monument al naturii, pe Valea Uib\u0103re\u015ftilor, \u00een satul Grohot din comuna Bulze\u015ftii de sus. Doar dou\u0103 poduri naturale formate prin pr\u0103bu\u015firea unor pe\u015fteri exist\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, Grohot fiind unul dintre ele. Are o lungime de 20 de metri \u015fi o l\u0103\u0163ime de 12 metri \u015fi este str\u0103b\u0103tut de P\u00e2r\u00e2ul Grohot. Este protejat at\u00e2t pentru conservarea elementelor naturale specifice, c\u00e2t \u015fi pentru vegeta\u021bia dezvoltat\u0103 pe substrat calcaros cu numeroase elemente specifice zonei submediteraneene. &nbsp; &nbsp; <strong>&nbsp;<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Date statistice \u015fi informa\u0163ii complementare<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">De\u015fi jude\u0163ul Hunedoara este unul dintre cele mai valoroase regiuni cu poten\u0163ial turistic din \u0163ar\u0103, al doilea jude\u0163 dup\u0103 Constan\u0163a din acest punct de vedere, datele statistice relev\u0103 insuficienta valorificare a acestui poten\u0163ial, iar pandemia de Covid-19 nu a f\u0103cut altceva dec\u00e2t s\u0103 accentueze negativ situa\u0163ia turismului la nivelul \u00eentregului jude\u0163. &nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; \u00cen ianuarie 2019 se \u00eenregistrau 12776 sosiri \u00een principalele structuri de primire turistic\u0103 cu func\u0163iuni de cazare turistic\u0103, \u00een 2020 se \u00eenregistrau 10916, iar \u00een ianuarie 2021 cifra a continuat s\u0103 scad\u0103 drastic la 6932.&nbsp; Indicele de utilizare net a locurilor de cazare era, \u00een ianuarie 2019, de 13,5%, \u00een ianuarie 2020 a sc\u0103zut la 12,3%, iar \u00een ianuarie 2021 a ajuns la 9,2%. &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Toate acestea \u00een timp ce la nivel na\u0163ional indicele de utilizare net\u0103 a locurilor de cazare era, \u00een ianuarie 2019, de 23,4%, iar \u00een ianuarie 2020 cre\u015ftea la 25%, sc\u0103derea fiind, \u00een ianuarie 2021, de p\u00een\u0103 la 17,2%. <strong>Hunedoara se afl\u0103 abia pe locul 21 \u00een clasamentul pe jude\u0163e al turi\u015ftilor care ajung aici, fiind pe ultimul loc \u00een Regiunea de Vest.<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Una dintre cele mai importante cauze pentru care poten\u0163ialul turistic al jude\u0163ului a fost insuficient valorificate este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, <strong>infrastructura de drumuri \u015fi c\u0103i ferate<\/strong>. Conform ultimelor date statistice oficiale de (anul 2018), Hunedoara are 289 de kilometri c\u0103i ferate \u015fi 3340 kilometri drumuri publice, din care 464 kilometri drumuri na\u0163ionale \u015fi doar 40 de kilometri de autostrad\u0103. Este o re\u0163ea de transport insuficient\u0103 pentru realizarea unor circuite turistice ample, iar \u00een plus trebuie men\u0163ionat faptul c\u0103 Hunedoara st\u0103 mai prost fa\u0163\u0103 de jude\u0163ele \u00eenvecinate din Regiunea Vest (Timi\u015f, Arad, Cara\u015f &#8211; Severin) la capitolul drumuri modernizate \u00een raport cu lungimea total\u0103 a re\u0163elei rutiere, din cei 3340 de kilometri doar 1534 fiind drumuri modernizate. &nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">La nivelul drumurilor jude\u0163ene, de\u015fi au fost f\u0103cute investi\u0163ii \u00een anii preceden\u021bi, exist\u0103 \u00een continuare zone greu accesibile datorit\u0103 st\u0103rii precare a acestora. Mai bine de 50% din totalul drumurilor jude\u0163ene are nevoie de reabilitare sau modernizare pentru a asigura condi\u0163ii de deplasare decente. Majoritatea drumurilor jude\u0163ene care au nevoie de modernizare se grupeaz\u0103 \u00een partea vestic\u0103 (\u0162inutul P\u0103durenilor), partea estic\u0103 (Parcul Natural Gr\u0103di\u0219tea Muncelului-Cioclovina) \u015fi \u00een extremitatea sudic\u0103 a jude\u0163ului (Mun\u0163ii V\u00eelcan). Aceste zone montane prezint\u0103 o varietate ampl\u0103 de obiective turistice al\u0103turi de un peisaj cultural deosebit, iar cre\u0219terea accesibilit\u0103\u0163ii ar avea o contribu\u0163ie decisiv\u0103 asupra economiei locale. De asemenea, o important\u0103 ax\u0103 de transport degradat\u0103 este format\u0103 din DJ706A \u015fi DJ107A, cele dou\u0103 drumuri jude\u021bene unind a\u015fez\u0103rile dezvoltate \u00een lungul p\u0103r\u0163ii de nord a Mure\u015fului. De\u015fi aceste a\u015fez\u0103ri se afl\u0103 \u00een apropierea unui drum na\u0163ional \u015fi a unei autostr\u0103zi, ele nu pot beneficia de acestea \u00een lipsa unor treceri peste r\u00e2u sau a nodurilor de desc\u0103rcare a autostr\u0103zii. \u00cen consecin\u0163\u0103, autostrada A1, DN7 \u015fi r\u00e2ul Mure\u015f se transform\u0103 \u00een bariere care \u00eengreuneaz\u0103 leg\u0103turile nord-sud \u00eentre a\u015fez\u0103rile dezvoltate \u00een lungul lor. Din acest motiv, cele dou\u0103 drumuri DJ107A \u015fi DJ706A reprezint\u0103 elemente de infrastructur\u0103 rutier\u0103 importante pentru cre\u015fterea accesibilit\u0103\u0163ii \u015fi ameliorarea climatului economic \u00een regiune. Modernizarea celor dou\u0103 drumuri jude\u0163ene ar putea \u00eent\u0103ri poten\u0163ialul turistic al r\u00e2ului Mure\u015f. &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen Zona de vest, parte din \u0162inutul P\u0103durenilor, localit\u0103\u0163ile sunt insuficient deservite de drumuri jude\u0163ene sau na\u0163ionale, iar calitatea celor existente este precar\u0103. De asemenea, relieful montan nu permite leg\u0103turi directe \u00eentre a\u015fez\u0103ri, motiv pentru care drumurile jude\u0163ene sau comunale sunt nevoite s\u0103 ocoleasc\u0103 destul de mult. Zona de est a jude\u021bului, reprezentat\u0103 prin Parcul Natural Gr\u0103di\u0219tea Muncelului-Cioclovina are de asemenea, probleme de accesibilitate din pricina unor drumuri jude\u0163ene aflate \u00eentr-o stare precar\u0103. Aceast\u0103 zona cu un poten\u0163ial turistic deosebit (cet\u0103\u0163ile dacice \u2013 Sarmizegetusa Regia) este foarte greu accesibil\u0103 pentru turi\u015fti\u00cen plus, problemele de accesibilitate \u00eengreuneaz\u0103 condi\u0163iile de locuire a popula\u0163iei care se dezvolt\u0103 \u00eentr-un mediu restrictiv \u015fi limiteaz\u0103 procesul de valorificare a resurselor turistice \u015fi astfel dezvoltarea economic\u0103 a zonei. Zona de nord-est nu este deservit\u0103 de suficiente drumuri jude\u0163ene, iar cele existente sunt degradate. Aceast\u0103 zon\u0103 se afl\u0103 \u00een vecin\u0103tatea nordic\u0103 a ora\u015fului Geoagiu, principala destina\u0163ie turistic\u0103 a zonei. O mai bun\u0103 conexiune a localit\u0103\u0163ilor din zon\u0103 cu ora\u015ful Geoagiu \u015fi municipiul Brad ar reprezenta un impuls semnificativ pentru economia local\u0103. \u00cen partea sudic\u0103 a jude\u021bului apar probleme preponderent la drumurile care asigur\u0103 leg\u0103tura \u00eentre a\u015fez\u0103rile dezvoltate \u00een lungul V\u0103ii Jiului \u015fi zonele montane adiacente. Astfel, modernizarea acestora ar facilita accesul la importante resurse turistice, inclusiv la domeniile schiabile Straja \u015fi Vulcan. &nbsp; <\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Pe scurt, \u00eent\u0103rirea accesibilit\u0103\u0163ii \u00een lungul p\u0103r\u0163ii de nord a r\u00e2ului Mure\u015f, \u00eent\u0103rirea accesibilit\u0103\u0163ii \u015fi corelarea interven\u0163iilor legate de mobilitate \u00een sistemul urban Deva-Hunedoara-C\u0103lan-Simeria, racordarea zonelor izolate din Mun\u0163ii \u015eureanu, Mun\u0163ii Poiana Rusc\u0103 \u015fi o parte din Mun\u021bii Metaliferi la re\u0163eaua de transport prin modernizarea drumurilor de acces, \u00eent\u0103rirea leg\u0103turilor cu elementele de cadru natural valoros \u00een Valea Jiului pentru a cre\u015fte atractivitatea turistic\u0103 a zonei \u015fi realizarea unor trasee de cicloturism care s\u0103 pun\u0103 \u00een valoarea obiectivele turistice sunt doar c\u00e2teva dintre cerin\u0163ele obligatorii pentru dezvoltarea turistic\u0103 \u015fi economic\u0103 a jude\u0163ului Hunedoara. &nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Fiind vorba un num\u0103r destul de amplu de drumuri jude\u0163ene care au nevoie de modernizare, este recomandat ca acest proces s\u0103 fie cuplat cu realizarea infrastructurii tehnico edilitare (canalizare, cabluri pentru telecomunica\u0163ii etc.), astfel fiind eliminate costurile suplimentare pentru instalarea ulterioar\u0103 a acestor re\u0163ele \u015fi mai ales interven\u0163ii care pot deteriora drumurile abia modernizate. &nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; \u00cen ceea ce prive\u015fte for\u0163a de munc\u0103, la 1 iulie 2019, popula\u0163ia jude\u0163ului era de 460194 persoane, resursa de munc\u0103 era de 239600 persoane, dar <strong>rata de ocupare a resursei de munc\u0103<\/strong> era de doar 69,40%. \u00cen ianuarie 2019, efectivul salaria\u0163ilor era de 112400, \u00een ianuarie 2020 de 110208, pentru ca \u00een ianuarie 2021 s\u0103 ajung\u0103 la 108856. \u00cen ianuarie 2019, <strong>rata \u015fomajului<\/strong> era de 3,6%, iar \u00een ianuarie 2020 de 3,2%, \u00een timp ce media la nivel na\u0163ional era, \u00een ianuarie 2019, de 3,3%, iar \u00een ianuarie 2020 de 3%. &nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<br>Pe de o parte, jude\u0163ul a fost, mai ales \u00een ultimii ani, puternic afectat de restructurarea industrial\u0103 din siderugie \u015fi minerit care a generat \u015fomaj crescut \u015fi probleme de reconversie a for\u0163ei de munc\u0103, cu efecte serioase asupra calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii locuitorilor. Pe de alt\u0103 parte, nivelul de trai sc\u0103zut din multe localit\u0103\u0163i, lipsa oportunit\u0103\u0163ilor de capacitare a for\u0163ei de munc\u0103 \u00een servicii, construc\u0163ii, agricultur\u0103 \u015fi silvicultur\u0103, precum \u015fi \u00een alte domenii nonindustriale a dus constant la depopularizarea jude\u0163ului, reliefat\u0103 de datele statistice anuale. &nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Agravarea declinului sectoarelor industriale tradi\u021bionale care au determinat \u00een mod decisiv profilul economic al jude\u021bului Hunedoara (industria extractiv\u0103, sectorul energetic, industria metalurgic\u0103), cu efectele negative economice \u0219i sociale pe m\u0103sur\u0103, coroborat\u0103 cu accentuarea unui fenomen de dualism economic, o divergen\u021b\u0103 tot mai mare \u00eentre dinamica economic\u0103 \u00eenregistrat\u0103 \u00een aglomerarea urban\u0103 central\u0103 a jude\u021bului \u0219i celelalte micro-regiuni economice (\u00een mod particular, centrele urbane din Valea Jiului) \u0219i cre\u0219terea disparit\u0103\u021bilor socio-economice din interiorul jude\u021bului, precum \u0219i fa\u021b\u0103 de nivelul de dezvoltare atins \u00een alte p\u0103r\u021bi ale Regiunii Vest \u00eempun m\u0103suri din ce \u00een ce mai urgente de redresare. &nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">De asemenea, cre\u0219terea diferen\u021bei \u00eentre nivelul salarial mediu \u00eenregistrat \u00een jude\u021bul Hunedoara \u0219i nivelurile salariale relevante din jude\u021be \u00eenvecinate precum Timi\u0219 \u0219i Arad sau alte jude\u0163e din \u0163ar\u0103, pe fondul diminu\u0103rii ponderii sectoarelor industriale tradi\u021bionale (\u00een care, \u00een mod tradi\u021bional, s-au \u00eenregistrat salarii ridicate) \u00een economia jude\u021bului \u0219i a unui mediu de afaceri vulnerabil, caracterizat de un volum mic al investi\u021biilor \u00een sectoarele care ar putea compensa declinul industriilor tradi\u021bionale, precum \u015fi permanentizarea unei tendi\u021be de stagnare, pe alocuri regres \u00een economia jude\u021bului \u0219i cre\u0219terea ponderii sectoarelor caracterizate de valoare economic\u0103 local\u0103 mic\u0103 \u00een contextul integr\u0103rii str\u00e2nse \u00een lan\u021burile economice interna\u021bionale, sunt realit\u0103\u0163i pentru care dezvoltarea turismului este cu certitudine un r\u0103spuns economic viguros. &nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">\u00cen acest sens, turismul hunedorean are nevoie de sus\u0163inere printr-un <strong>program coerent, omogen \u015fi unitar la nivelul \u00eentregului jude\u0163<\/strong> din trei direc\u0163ii: modernizarea infrastructurii de transport care asigur\u0103 accesibilitatea obiectivelor turistice de interes na\u0163ional, promovarea unei identit\u0103\u0163i locale puternice, miz\u00e2nd pe zonele etnografice caracteristice \u015fi (re)calificarea for\u0163ei de munc\u0103 c\u0103tre meserii care s\u0103 sus\u0163in\u0103 activit\u0103\u0163ile turistice.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Prioritatea la nivelul infrastructurii de transport este cre\u015fterea accesibilit\u0103\u0163ii \u00een zona cent\u0103\u0163ilor dacice din Mun\u0163ii Or\u0103\u015ftiei . \u00cen ceea ce prive\u015fte promovarea turistic\u0103 exist\u0103 deja zone care \u015fi-au conturat o identitate puternic\u0103 (brand local) cum ar fi Geoparcul Dinozaurilor, \u0162ara Ha\u0163egului, \u0162inutul P\u0103durenilor sau Castelul Corvinilor. O provocare semnificativ\u0103 la nivel jude\u021bean \u0219i totodat\u0103 un pas important pentru dezvoltarea turismului const\u0103 \u00een consolidarea identit\u0103\u021bii jude\u021bului Hunedoara, reunind \u0219i promov\u00e2nd sub o marc\u0103 \u2013 umbrel\u0103 valorile \u0219i brand-urile individuale din teritoriu \u0219i totodat\u0103 sprijinind dezvoltarea acestora. Specificul jude\u0163ului este dat de dualitatea dintre brandurile turistice consacrate \u015fi zone identitare\/etnografice care \u00eenglobeaz\u0103 o varietate important\u0103 de elemente de patrimoniu material \u015fi imaterial. Astfel, identitatea turistic\u0103 a jude\u0163ului poate fi construit\u0103 pornind de la obiectivele existente \u0219i vizibile cum ar fi Geoparcul Dinozaurilor, cet\u0103\u0163ile romane \u015fi dacice, castelul Huniazilor sau sta\u0163iunea Geoagiu B\u0103i, \u00een paralel cu promovarea zonelor identitare care compun jude\u0163ul: \u0162ara Ha\u0163egului, \u0162inutul P\u0103durenilor, Valea Mure\u015fului, \u0162ara Zarandului, Zona Or\u0103\u015ftie, Sistemul urban Deva-Hunedoara-Simeri-C\u0103lan \u015fi Valea Jiului. Este de remarcat un lucru unic la nivel na\u0163ional: aceste zone includ obiective turistice care prezint\u0103 c\u00e2te un segment din fiecare perioad\u0103 esen\u0163ial\u0103 pentru evolu\u0163ia istoric\u0103 a Rom\u00e2niei: perioada dinozaurilor \u2013 Geoparcul din Ha\u0163eg \u015fi dinozaurii pitici; perioada vechii Dacii \u2013 Cet\u0103\u0163ile dacice din Mun\u0163ii Or\u0103\u015ftiei; perioada provinciei romane \u2013 Cet\u0103\u0163ile Romane din \u0162ara Ha\u0163egului; perioada medieval\u0103 \u2013 Castelul Huniazilor; perioada dezvolt\u0103rii industriale, \u0219i \u00een special a dezvolt\u0103rii mineritului, cu care Valea Jiului este identificat\u0103 \u0219i ast\u0103zi. &nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>Tipuri de turism \u00een jude\u0163<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Prin pozi\u021bia sa geografic\u0103 \u0219i datorit\u0103 existen\u021bei \u00een propor\u0163ii variate a unor multiple resurse atractive naturale \u015fi antropice, jude\u0163ul Hunedoara prezint\u0103 oportunit\u0103\u0163i de practicare unei <strong>variet\u0103\u021bi extrem de largi de tipuri \u015fi forme de turism:<\/strong><br>&#8211; <strong>Turismul urban<\/strong>, care vizeaz\u0103 principalele atrac\u021bii din localit\u0103\u0163i precum muzeele, edificiile religioase (ortodoxe, catolice, reformate), vestigiile istorice (romane, medievale), arhitectura centrului vechi, institu\u0163iile de art\u0103 \u015fi cultur\u0103, monumentele (statui, busturi) etc.;<br>&#8211; <strong>Turismul rural<\/strong>, care ofer\u0103 posibilitatea cunoa\u0219terii obiceiurilor \u015fi tradi\u0163iilor din zonele jude\u0163ului, a manifest\u0103rilor cultural-artistice, a unor ocupa\u0163ii, me\u015fte\u015fuguri, ritualuri tradi\u0163ionale, vizitarea unor case memoriale, a bisericilor vechi din lemn \u015fi piatr\u0103, a locurilor care p\u0103streaz\u0103 vestigii ale civiliza\u0163iei daco-romane etc.;<br>&#8211; <strong>Turismul agroalimentar<\/strong>, ca form\u0103 particular\u0103 de turism rural organizat\u0103 de micii produc\u0103tori \u00een cadrul pensiunilor \u015fi fermelor agroturistice, dat fiind mediul pitoresc, atractiile turistice naturale, traditiile si obiceiurile specifice care se reg\u0103sesc \u00een toat\u0103 Hunedoara;<br>&#8211; <strong>Turismul balneoclimateric<\/strong>, care poate fi practicat \u00een sta\u0163iunile balneolimaterice de c\u0103tre cei turi\u015fti fie profilactic, fie terapeutic, fie recuperator, nu numai \u00een sta\u0163iunile deja existente, ci \u015fi \u00een cele care pot fi dezvoltate pe \u00eentreg jude\u0163ul, acolo unde exist\u0103 resursele hidrominerale cu valoare curativ\u0103;<br>&#8211; <strong>Turismul climateric<\/strong>, o form\u0103 a turismului curativ favorizat de existen\u0163a unui climat montan cu atribute curative (ionizare \u015fi oxigenare puternic\u0103, radia\u0163ie solar\u0103 cu valori ridicate, umiditatea relativ\u0103 ridicat\u0103) prezent \u00een zona montan\u0103, precum \u015fi de condi\u0163iile meteorologice deosebite ale jude\u0163ului;<br>&#8211; <strong>Turismul religios, <\/strong>care are \u00een vedere valorificarea obiectivelor religioase ale municipiului \u015fi jude\u0163ului, dar mai ales manifest\u0103rile organizate de acestea. Cel mai reprezentativ obiectiv de acest tip, cu o manifestare receptat\u0103 cu mult \u00een afara limitelor jude\u0163ului, este M\u0103n\u0103stirea Prislop, participarea la diverse s\u0103rb\u0103tori religioase atr\u0103g\u00e2nd vizitatori din \u00eentreaga \u0163ar\u0103;<br>&#8211; <strong>Turismul recreativ montan<\/strong>, care poate profita de varietatea resurselor disponibile, oferind posibilitatea practic\u0103rii unor forme diverse de turism, \u015fi anume: turismul de agrement hibernal (pentru sporturi de iarn\u0103-schi, bob, s\u0103niu\u0163e, patinaj), alpinismul, turismul de drume\u0163ie, turismul cinegetic, turismul de agrement piscicol etc.;<br>&#8211; <strong>Turism nautic<\/strong>, care poate fi practicat pe lacurile \u015fi apele curg\u0103toare din jude\u0163;<br>&#8211; <strong>Turismul speologic<\/strong>, \u00een multele pe\u015fteri hunedorene de o frumuse\u0163e rar\u0103;<br>&#8211; <strong>Turismul de afaceri<\/strong>, care include deplas\u0103rile \u00een scopul afacerilor \u00een general, conferin\u0163ele \u015fi \u00eentrunirile pe diverse teme de business, formare profesional\u0103 etc., lans\u0103rile de produs, turismul de motivare, c\u0103l\u0103toriile \u00een scopuri caritabile etc.;<br>&#8211; <strong>Turismul de film<\/strong>, ale c\u0103rui posibilit\u0103\u0163i s-au v\u0103zut deja \u00een filmele turnate \u00een diverse obiective turistice din jude\u0163;<br>&#8211; <strong>Turism sportiv<\/strong>, care permite practicarea unor multiple sporturi la nivel de amatori sau profesioni\u015fti, precum ciclismul, \u00eenotul, alpinismul, zborul cu parapanta, c\u0103\u0163\u0103rarea \u015fi multe altele;<br>&#8211; <strong>Turism de shopping<\/strong>, cu un poten\u0163ial ridicat de dezvoltare \u00eentruc\u00e2t pe \u00eentreg cuprinsul jude\u0163ului exist\u0103 ofert\u0103 pentru produse alimentare sau nealimentare realizate de me\u015fteri locali, parte dintre ace\u015ftia cu notorietate ce dep\u0103\u015fe\u015fte limitele jude\u0163ului, \u00eens\u0103 al\u0163ii prea pu\u0163in cunoscu\u0163i;<br>&#8211; <strong>Turismul festivalier, <\/strong>care poate fi\u00eencurajat din plin de evenimentele culturale tradi\u0163ionale \u015fi moderne care se desf\u0103\u015foar\u0103 cu regularitate \u00een toat\u0103 Hunedoara;<br>&#8211; <strong>Turismul didactic-educativ<\/strong>, dedicat \u00een mod deosebit elevilor care sunt astfel \u00eencuraja\u0163i s\u0103 cunoasc\u0103 istoria \u015fi cultura \u0163\u0103rii;<br>&#8211; Nu \u00een ultimul r\u00e2nd<strong>, turismul cultural-\u015ftiin\u0163ific, <\/strong>cu participare intern\u0103 \u015fi interna\u0163ional\u0103, prin care se poate \u00eencuraja substan\u0163ialschimbul de experien\u0163\u0103 \u015fi informa\u0163ie. &nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-medium-font-size wp-block-paragraph\"><strong>2. Schimb\u0103ri preconizate<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Adoptarea unei legi dedicate unui program coerent, omogen \u015fi unitar aplicabil la nivelul \u00eentregului jude\u0163 r\u0103spunde, \u00een primul r\u00e2nd, <strong>obiectivului de consolidare \u015fi unificare a cadrului legal pentru turism, astfel \u00eenc\u00e2t acesta s\u0103 asigure o bun\u0103 aplicabilitate \u015fi s\u0103 garanteze standarde ridicate \u00een furnizarea serviciilor specifice turismului \u00een zon\u0103.<\/strong> Astfel,<br>&#8211; sunt definite atribu\u0163iile specifice ale autorit\u0103\u0163ilor publice locale pentru realizarea unui turism jude\u0163ean articulat, integrat, f\u0103r\u0103 sincope, clarific\u00e2nd responsabilit\u0103\u0163ile consiliilor locale \u015fi al celui jude\u0163ean \u00een ceea ce priveste turismul \u00een Hunedoara;<br>&#8211; este asigurat cadrul legal pentru \u00eent\u0103rirea comunic\u0103rii \u015fi colabor\u0103rii \u00eentre sectorul public \u015fi cel privat, realiz\u00e2ndu-se astfel o reprezentare unitar\u0103 \u0219i eficient\u0103 a sectorului privat \u00een Program;<br>&#8211; sunt clarificate responsabilit\u0103\u0163ile \u00een sarcina entit\u0103\u0163ilor participante \u00een Program, \u00een vederea asigur\u0103rii gestion\u0103rii durabile a resurselor turistice, precum \u015fi \u00een vederea asigur\u0103rii furniz\u0103rii unor produse \u015fi servicii turistice conform unor standarde cantitative, calitative \u015fi de siguran\u0163\u0103;<br>&#8211; se asigur\u0103 o gestionare eficient\u0103 a informa\u0163iilor turistice, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie creat\u0103 la nivel jude\u0163ean o baz\u0103 de date complet\u0103 cu privire la principalele resurse naturale \u015fi antropice de turism, a produselor, unit\u0103\u0163ilor, evenimentelor \u015fi serviciilor turistice, a operatorilor economici autoriza\u0163i s\u0103 desf\u0103\u015foare activit\u0103\u0163i de turism, precum \u015fi a altor date relevante \u00een domeniul turismului;<br>&#8211; sunt generate premisele pentru dezvoltarea resurselor umane prin organizarea \u015fi coordonarea form\u0103rii\/recalific\u0103rii profesionale \u00een domeniul turismului, cu beneficii deosebite \u00een absorb\u0163ia personalul disponibilizat \u00een urma restr\u00e2ngerii activit\u0103\u0163ii sau \u00eenchiderii parcurilor industriale sau a altor entit\u0103\u0163i economice; &nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Programul este, \u00een primul r\u00e2nd, <strong>un stimulator al investi\u0163iilor<\/strong>, afacerile exercit\u00e2nd \u00een mod direct o influen\u0163\u0103 favorabil\u0103 asupra zonei \u00een care se afl\u0103 resursele \u015fi obiectivele turistice hunedorene, prin veniturile generate de exploatarea acestora, prin consumul de bunuri \u015fi servicii, precum \u015fi prin veniturile salariale ale angaja\u0163ilor. Investi\u0163iile realizate \u00een turism le influen\u0163eaz\u0103 nemijlocit, at\u00e2t pe cele din sectoarele economice conexe de la nivel local, c\u00e2t \u015fi pe cele de la nivel jude\u0163ean \u015fi interjude\u0163ean. Turismul este apreciat ca fiind cel mai dinamic sector, prin prisma cre\u0103rii de locuri de munc\u0103 sub diferite forme \u015fi datorit\u0103 faptului c\u0103 numeroase profesii \u015fi meserii depind de fluxurile turistice. \u00cen acest context, Programul urm\u0103re\u015fte s\u0103 influen\u0163eaz\u0103 ocuparea for\u0163ei de munc\u0103 sub dublu aspect: at\u00e2t prin angajare direct\u0103, \u00een cazul persoanelor care lucreaz\u0103 pentru un operator economic din domeniul turismului sau \u00eentr-o structur\u0103 de primire turistic\u0103, precum hoteluri, restaurante, agen\u0163ii de voiaj, touroperatori, centre de informare turistic\u0103, c\u00e2t \u015fi prin angajare indirect\u0103, \u00eensemn\u00e2nd locuri de munc\u0103 asigurate \u00een sectoarele de aprovizionare cu m\u0103rfuri alimentare \u015fi nealimentare, industrie, agricultur\u0103, piscicultur\u0103, transport etc. Mai mult, Programul urm\u0103re\u015fte nu doar de considera\u0163ii economice, ci \u015fi de relevan\u0163\u0103 social\u0103, \u00eentruc\u00e2t contribuie, prin perspectivele de dezvoltare, la promovarea unei coeziuni sociale \u015fi reducerea diferen\u021belor \u00eentre diferitele regiuni ale jude\u0163ului, \u00een special a acelor regiuni care nu dispun de alte resurse pentru a ob\u0163ine cre\u015ftere economic\u0103. &nbsp; &nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">C\u00e2t\u0103 vreme produsul turistic este rezultatul activit\u0103\u021bii desf\u0103\u0219urate de diver\u0219i agen\u021bi economici, urm\u0103rind desigur cre\u0219terea cifrei de afaceri a operatorilor economici din turism, asigurarea dezvolt\u0103rii activit\u0103\u021bilor din domeniu influen\u021beaz\u0103 dimensiunea structurilor \u0219i a proceselor economice destinate s\u0103 satisfac\u0103 cererea turistic\u0103. Prin m\u0103surile ce se impun \u00een vederea implement\u0103rii Programului, precum \u0219i prin instituirea sprijinului direct \u00een promovare \u0219i dezvoltare \u00een domeniul turismului pe termen mediu \u0219i lung, Programul genereaz\u0103 un mediu favorabil dezvolt\u0103rii, sau dup\u0103 caz consolid\u0103rii \u00eentreprinderilor \u0219i operatorilor economici \u0219i comerciali, \u00een special a celor mici \u0219i mijlocii. &nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">De asemenea, prin amploarea serviciilor pe care le reclam\u0103 pentru realizarea sa, Programul este <strong>creator de activit\u0103\u0163i noi, considerabile, constituind un element pozitiv al dezvolt\u0103rii sociale la nivel local, regional \u015fi na\u0163ional.<\/strong> Prin sus\u0163inerea dezvolt\u0103rii turismului rural, bun\u0103oar\u0103,\u00een mediul rural se vor putea desf\u0103\u015fura o serie de activit\u0103\u0163i neagricole (turism rural, agroturism, prelucrarea unor materii prime agricole, comer\u0163, transporturi etc.) care au un impact pozitiv asupra comunit\u0103\u0163ilor, contribuind la asigurarea de venituri complementare \u015fi la cre\u015fterea gradului de utilizare a for\u0163ei de munc\u0103. Prin amploarea \u015fi gradul de coeren\u0163\u0103 la nivel jude\u0163ean, Programul urm\u0103re\u015fte realizarea echilibrului social, cre\u015fterea pie\u0163ei de munc\u0103, realizarea bun\u0103st\u0103rii colective. &nbsp; &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Astfel, prin implementarea Programului se preconizeaz\u0103:<br>&#8211; Cre\u0219terea atractivit\u0103\u021bii pentru investi\u021bii a jude\u021bului Hunedoara \u0219i realizarea unor investi\u021bii majore, inclusiv prin utilizarea unor resurse de finan\u021b\u0103ri nerambursabile;<br>&#8211; Punerea \u00een valoare a avantajelor pe care le prezint\u0103 jude\u021bul Hunedoara, precum amplasamentul geografic pe un mare coridor turistic european, re\u021beaua de a\u0219ez\u0103ri urbane \u0219i periurbane, resursele naturale variate, for\u021ba de munc\u0103 disponibil\u0103 etc.;<br>&#8211; Consolidarea capacit\u0103\u021bii institu\u021bionale de a genera \u0219i implementa cu succes programe \u0219i proiecte de dezvoltare cu un grad sporit de complexitate, precum \u0219i de a coordona ini\u021biativele de dezvoltare la nivel jude\u021bean cu priorit\u0103\u021bile strategice \u0219i cu interven\u021biile promovate la nivel local \u015fi regional;<br>&#8211; Valorificarea durabil\u0103 a specificului local, valorificarea arealul natural deosebit al zonei prin dezvoltarea turismului, a me\u0219te\u0219ugurilor locale \u0219i promovarea patrimoniului cultural, social \u0219i natural, \u00een baza unei abord\u0103ri integrate ce vizeaz\u0103 atragerea de vizitatori nu numai seyonieri, ci pe durata \u00eentregului an \u0219i astfel generarea de venituri semnificative pentru bugetele locale;<br>&#8211; Dezvoltarea diversificat\u0103 a turismului \u00een jude\u0163, stimularea industriilor creative, sprijinirea produc\u0103torilor agroalimentari \u0219i a me\u0219te\u0219ugarilor locali care au poten\u021bialul de a contribui nu doar la bun\u0103starea economic\u0103 a zonei, dar \u0219i de a rezolva multe dintre problemele sociale ale regiunii;<br>&#8211; \u00cencetinirea fenomenului de depopulare a jude\u0163ului, \u00eencetinirea migra\u0163iei tinerilor, prin cre\u015fterea \u015fi diversificarea substan\u0163ial\u0103 a ofertei de munc\u0103&nbsp; \u015fi a nivelului de trai;<br>&#8211; Dezvoltarea unor activit\u0103\u021bi conexe, cum ar fi industria u\u0219oar\u0103, industria lemnului, me\u0219te\u0219ugurile, precum \u015fi a altor ramuri de activitate din cadrul economiei care particip\u0103 direct sau indirect la procesul cre\u015fterii economice;<br>&#8211; Generarea, prin intensificarea activit\u0103\u0163ilor turistice, a unei &nbsp;cereri crescute pentru o gam\u0103 larg\u0103 de bunuri \u015fi servicii, care altfel nu ar fi fost produse sau prestate, precum \u015fi bunuri \u015fi servicii furnizate de c\u0103tre alte sectoare economice (construc\u0163ii, transport, industria alimentar\u0103, industria u\u015foar\u0103 \u015fi artizanal\u0103);<br>&#8211; Articularea, la nivelul jude\u0163ului, a unor trasee turistice tematice \u015fi dezvoltarea de parteneriate locale, cu beneficii maximizate pentru economiile zonale;<br>&#8211; Dezvoltarea infrastructurii necesar\u0103 realiz\u0103rii obiectivelor de dezvoltare turistic\u0103 din Program;<br>&#8211; \u00cembun\u0103t\u0103\u0163irea infrastructurii existente \u015fi a serviciilor, precum \u015fi diversificarea ofertei turistice, av\u00e2nd \u00een vedere rela\u0163ia biunivoc\u0103 dintre turism \u015fi alte domenii sectoriale ale economiei;<br>&#8211; Favorizarea apari\u0163iei \u015fi dezvolt\u0103rii firmelor locale \u015fi a asocia\u0163iilor familiale, transform\u00e2nd zonele cu competitivitate economic\u0103 sc\u0103zut\u0103 \u00een zone atractive pentru investitori, cu efecte benefice \u00een oportunit\u0103\u0163i de diversificare a economiei locale \u015fi de ocupare a for\u0163ei de munc\u0103 pe plan local;<br>&#8211; Atenuarea dezechilibrelor economice \u015fi sociale existente la nivelul jude\u0163ului;<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Trebuie precizat faptul c\u0103 valorificarea resurselor turistice trebuie s\u0103 \u0163in\u0103 cont de principiul dezvolt\u0103rii durabile, \u00een sensul conserv\u0103rii patrimoniului natural \u015fi cultural. \u00cen acest\u0103 ordine de idei, Programul va asigura <strong>managementul durabil al resurselor \u015fi practicarea unui turism controlat \u00een ariile protejate, \u00een vederea conserv\u0103rii \u015fi revaloriz\u0103rii mediului \u00een derularea oric\u0103ror activit\u0103\u0163i legate de turism. <\/strong>Astfel, Programul urm\u0103re\u015fte respectarea m\u0103surilor necesare \u00een vederea planific\u0103rii utiliz\u0103rii eficiente a spa\u0163iului \u015fi a terenului, precum \u015fi controlul dezvolt\u0103rii \u015fi de amenajare a teritoriului \u00een zonele de interes turistic, concomitent cu stabilirea condi\u0163iilor \u015fi limitelor de exploatare a patrimoniului turistic natural \u015fi antropic din jude\u0163.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><\/p>\n\n\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Pentru considerentele de mai sus, am elaborat proiectul de Lege privind aprobarea Programului special &#8222;Jude\u021bul Hunedoara &#8211; zon\u0103 turistic\u0103 de interes na\u021bional\u201d care, \u00een forma prezentat\u0103, a fost avizat de ministerele interesate \u015fi pe care \u00eel supunem spre aprobare.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\"><strong>INI\u0162IATORI:<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>LEGE privind aprobarea Programului special \u201dJude\u021bul Hunedoara &#8211; &#8230;<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":3744,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":true,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-3736","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.cvnicula.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3736","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.cvnicula.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.cvnicula.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cvnicula.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cvnicula.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3736"}],"version-history":[{"count":9,"href":"https:\/\/www.cvnicula.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3736\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3748,"href":"https:\/\/www.cvnicula.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3736\/revisions\/3748"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cvnicula.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3744"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.cvnicula.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3736"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cvnicula.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3736"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.cvnicula.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3736"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}